Medicul care te ascultă, la Spitalul „Providenţa”

16 Martie 2017 00:13 Social
 

Pentru medicii Spitalului „Providenţa” timpul alocat consultaţiei este ales, nu impus. Astfel, în funcţie de specialitate şi de doctor, acesta variază între 20 şi 40 de minute. Dr. Eugen-Neculai Gazzi, medic specialist de Medicină Internă, alocă pacienţilor săi 40 de minute, consultaţia fiind cadrul în care nu doar se face o evaluare, ci se construieşte o relaţie. Mai multe detalii despre relaţia medic – pacient ne oferă dr. Eugen-Neculai Gazzi în interviul de mai jos.

 Care este importanţa primei consultaţii, de ce aţi prelungit acest timp?
Este, mai degrabă, un timp optim pentru pacient, nu este neapărat un timp prelungit. Avem nevoie de acest timp pentru a cunoaşte pacientul, cu latura lui sufletească, emoţională, nu doar pentru a-l examina din punct de vedere fizic.

Cele 40 de minute care sunt alocate pentru pacient sunt, de fapt, o primă parte a consultului. Urmează să ne întâlnim din nou pentru eliberarea rezultatelor. Din punctul meu de vedere, întâlnirea stabilită pentru discutarea rezultatului este la fel de importantă ca şi consultaţia. Încă de la început încerc să creez o legătură cu pacientul, să-l cunosc, pentru a-i face nişte recomandări personalizate.

Cum ar trebui să se prezinte pacientul la consultaţie, ce să aibă în vedere?
Pentru a optimiza consultaţia, pacientul e bine să vină pregătit la medic. Ce înseamnă pregătit? Înseamnă să se gândească şi să ştie să spună care sunt simptomele lui principale, să aibă documente medicale de la orice alt medic, chiar şi mai vechi, dacă se poate. În ele găsim informaţii foarte importante pentru noi, pe care pacientul nu poate să le reproducă, fiind termeni medicali sau anumite medicamente pe care nu le mai ţine minte. De asemenea, recomandăm ca pacientul să aibă asupra lui medicaţia cronică sau o listă cu medicamentele şi cu felul cum şi le administrează acasă. Toate aceste informaţii sunt foarte importante.

Foarte mulţi dintre pacienţi nu au acest obicei, de a veni la consultaţie cu documentele mai vechi. Majoritatea nu le păstrează, le dau medicului de familie şi invocă apoi această scuză. Foarte puţini sunt ordonaţi şi disciplinaţi, aşa încât să păstreze documentele medicale şi să se prezinte cu ele.

De ce este important să corelaţi informaţiile medicale cu partea aceasta sufletească?
Deja intrăm în alt domeniu, ieşim din medicina clasică, alopată, şi intrăm în medicina creştină, pe care încercăm noi să o practicăm şi să o promovăm. Studiile dovedesc că multe dintre afecţiunile trupeşti sunt consecinţe ale unor tulburări sufleteşti. Şi în practica medicală am văzut foarte mulţi pacienţi care vin cu anumite patologii ce au debutat după o traumă. Fie că e vorba despre moartea unui copil sau despre un divorţ, de pierderea unei case. Sunt traume mai mari sau mai mici, depinde cum interpretează pacientul acea situaţie, ce atitudine adoptă faţă de ea, câtă credinţă are să le trăiască pe toate cu Dumnezeu.

După un asemenea şoc emoţional, la unii pacienţi se declanşează hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau chiar cancerul. Alţii încep să aibă un comportament alimentar necorespunzător, un stil de viaţă dezorganizat. Şi toate aceste lucruri concură la apariţia bolii. Stând de vorbă cu pacientul şi văzându-i durerile sufleteşti, identific punctul de plecare al dezechilibrului. Acesta este primul pas al tratamentului: conştientizarea a ceea ce a declanşat toată patologia.

Aveţi o imagine a unui pacient ideal sau o amintire cu un astfel de pacient?
Toţi sunt ideali, pentru că sunt persoane, sunt oameni. Unii vin mai puţin pregătiţi, vin cu o durere sufletească în primul rând, vor să fie ascultaţi şi ne străduim să le împlinim această nevoie înainte de a-i consulta propriu-zis. Numai atunci reuşim cu adevărat să împlinim un act medical la care pacientul colaborează în mod conştient şi responsabil.

Sunt şi pacienţi care fac exces de zel, se prezintă cu un dosar foarte mare, cu analize şi documente medicale care nu reprezintă o sinteză a patologiei lor. Acesta este mai mult rezultatul unei fobii care face ca pacientul să se investigheze de mai multe ori.

Personal, mă ajută când un pacient este organizat, aduce măcar ultima scrisoare medicală de la o spitalizare într-un serviciu cu viziune globală, cum ar fi medicina internă, gastroenterologia, sau de la alte specialităţi.

Care este plusul pe care îl simţiti atât profesional, cât şi personal de când lucraţi aici, la Spitalul „Providenţa”?
Faptul că pot realiza o conexiune cu pacientul este un motiv de bucurie.  Personal, prin modul în care îmi desfăşor activitatea, am putut să mă bucur şi să îmi placă ceea ce fac, lucru pe care nu l-am simţit lucrând în alte medii. Poate fi vorba despre o etapă din viaţa mea în care m-am maturizat din punct de vedere profesional.

Sunt convins că totul depinde de noi, de felul în care ne raportăm la ceea ce trăim.

Îmi place să îl citez pe domnul doctor Pavel Chirilă, care vorbeşte despre o medicină personotropă, în care pacientul este centrul preocupărilor noastre. Nu ne mai interesează alte lucruri sau cine aşteaptă la uşă, suntem dedicaţi pacientului, îl ascultăm şi facem tot ce putem pentru el, în intervalul de timp respectiv.

Şi tot domnul doctor Pavel Chirilă spune foarte frumos că atunci când atingi pacientul, să ai conştiinţa că atingi templul Duhului Sfânt, iar atunci când vorbeşti cu pacientul, să ai conştiinţa că vorbeşti cu veşnicia.

Dacă vom reuşi să facem lucrurile cu această conştiinţă, cu siguranţă vom fi bucuroşi şi împliniţi, atât pe plan profesional, cât şi personal.

***

Dr. Eugen-Neculai Gazzi este medic specialist de Medicină Internă în cadrul Spitalului „Providenţa”.

Pentru programări la consultaţii sau detalii despre pachetele de servicii disponibile cu reducere, vă rugăm să ne contactaţi la numerele de telefon 0232 241 271 / 0730 230 030 sau pe email la programari.spital@providentamedical.ro

Ultimele din categorie