Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu

Social

Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu

    • Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu
      Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu

      Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu

    • Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu
      Uliţa Lăpuşneanu e înţesată de lume. Ieşenii au venit cu mic, cu mare, să-şi amintească sărbătorile de altădată

      Uliţa Lăpuşneanu e înţesată de lume. Ieşenii au venit cu mic, cu mare, să-şi amintească sărbătorile de altădată

    • Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu
      Joacă bine, moş Martine!

      Joacă bine, moş Martine!

    • Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu
      Spectacol de zgomot, veselie şi culoare. Anul Nou îl alungă pe cel vechi

      Spectacol de zgomot, veselie şi culoare. Anul Nou îl alungă pe cel vechi

    • Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu
      Copii din şcolile din întreg judeţul Iaşi au adus colindul, pluguşorul şi dansurile româneşti. Tradiţia n-are cum să se piardă!

      Copii din şcolile din întreg judeţul Iaşi au adus colindul, pluguşorul şi dansurile româneşti. Tradiţia n-are cum să se piardă!

    • Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu
      Aşa-i de sărbători la noi: colacul e plata urătorului

      Aşa-i de sărbători la noi: colacul e plata urătorului

    • Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu
      Împodobită cu panglici multicolore, căpriţa meşterului Ştefan Grigoriu a sosit tocmai de la Târgu Neamţ

      Împodobită cu panglici multicolore, căpriţa meşterului Ştefan Grigoriu a sosit tocmai de la Târgu Neamţ

    • Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu
      „Toate aceste păpuşele din pănuşi îi reprezintă pe ţăranii noştri din zona Sucevei, mai precis Fălticeni, de unde mă trag. Sunt încălţaţi cu opinci, încotoşmănaţi cu sumane, au traista în mână, buhaiul sau steaua, aşa cum e datina“, spune Ana Grunzu, o creatoare din Tomeşti, jud. Iaşi

      „Toate aceste păpuşele din pănuşi îi reprezintă pe ţăranii noştri din zona Sucevei, mai precis Fălticeni, de unde mă trag. Sunt încălţaţi cu opinci, încotoşmănaţi cu sumane, au traista în mână, buhaiul sau steaua, aşa cum e datina“, spune Ana Grunzu, o creatoare din Tomeşti, jud. Iaşi

    • Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu
      „Toate aceste păpuşele din pănuşi îi reprezintă pe ţăranii noştri din zona Sucevei, mai precis Fălticeni, de unde mă trag. Sunt încălţaţi cu opinci, încotoşmănaţi cu sumane, au traista în mână, buhaiul sau steaua, aşa cum e datina“, spune Ana Grunzu, o creatoare din Tomeşti, jud. Iaşi

      „Toate aceste păpuşele din pănuşi îi reprezintă pe ţăranii noştri din zona Sucevei, mai precis Fălticeni, de unde mă trag. Sunt încălţaţi cu opinci, încotoşmănaţi cu sumane, au traista în mână, buhaiul sau steaua, aşa cum e datina“, spune Ana Grunzu, o creatoare din Tomeşti, jud. Iaşi

    • Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu
      „Socrii mei au fost butnari - făceau putini şi butoaie de lemn. Iaca de-acolo am moştenit dragostea pentru ceea ce se poate face din lemn. La noi încă se mai ţin obiceiurile vechi (colinda, arnăuţii, urătorii, urşii, caprele). Parcă-i o bucurie aparte acuma, de sărbători; te ridici în slavă ştiind că vine Crăciunul“, spune Maria Neamţu, venită din Nemţişor - Vânători Neamţ

      „Socrii mei au fost butnari - făceau putini şi butoaie de lemn. Iaca de-acolo am moştenit dragostea pentru ceea ce se poate face din lemn. La noi încă se mai ţin obiceiurile vechi (colinda, arnăuţii, urătorii, urşii, caprele). Parcă-i o bucurie aparte acuma, de sărbători; te ridici în slavă ştiind că vine Crăciunul“, spune Maria Neamţu, venită din Nemţişor - Vânători Neamţ

    • Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu
      Malanca de la Dumbrăviţa - Ruginoasa, un obicei vechi al mascaţilor. Pe cap, fiecare mascat poartă o cască cu reprezentarea castelului lui Cuza de la Ruginoasa, în semn de respect pentru marele domnitor

      Malanca de la Dumbrăviţa - Ruginoasa, un obicei vechi al mascaţilor. Pe cap, fiecare mascat poartă o cască cu reprezentarea castelului lui Cuza de la Ruginoasa, în semn de respect pentru marele domnitor

    • Crăciunul de altădată, pe uliţa Lăpuşneanu
      „Buhaiul se face din lemn, aproape la fel ca putina de borş, iar deasupra e astupat cu piele de iepure, de pe care se răzuie părul. Pielea pentru buhai nu se tăbăceşte“, explică meşterul Ştefan Grigoriu din Târgu Neamţ

      „Buhaiul se face din lemn, aproape la fel ca putina de borş, iar deasupra e astupat cu piele de iepure, de pe care se răzuie părul. Pielea pentru buhai nu se tăbăceşte“, explică meşterul Ştefan Grigoriu din Târgu Neamţ

Pe vechea uliţă Lăpuşneanu a Iaşului, sărbătorile de iarnă au poposit deja. Colindele sună neîntrerupt, urătorii şi măştile au adus veselie, zgomot şi culoare, darurile tradiţionale aşteaptă să fie cumpărate pentru cei dragi, iar meşterii populari te îmbie cu obiecte felurite, ce fac parte din recuzita de sute de ani a acestei splendide perioade.

Deşi mai sunt doar câteva zile până la marea sărbătoare a Creştinătăţii, ieşenii pot simţi deja spiritul acesteia. Pe strada Lăpuşneanu, sărbătorile de iarnă s-au instalat deja. Zvon cald de colinde, sunete de zurgălăi, multă culoare, multă veselie, măşti care mai de care mai pline de haz, julfă, copii rumeni în obraji, miresme îmbietoare de vin fiert, scârţâitul lemnului cioplit, miros de iarnă şi de cetină de brad. Acesta e tabloul sumar al vechii uliţe ieşene, însufleţită, timp de trei zile, de creatori populari din toată Moldova, de cetele de copii colindători, de urătorii zgomotoşi şi de ieşenii care vin să vadă, să guste, să simtă şi să plece acasă cu o bucăţică din copilăria pe care aşa şi-o amintesc: cu glasul duios al bunicii, intonând o colindă veche, cu julfa frumos mirositoare, cu nerăbdarea ce se instala înaintea mersului cu colinda sau cu pluguşorul, cu omătul care scârţâia straşnic sub tălpi şi cu gerul care muşca aprig din obraji.

Încercarea de a reconstitui întreaga recuzită tradiţională a sărbătorilor de iarnă din zona Moldovei aparţine Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova, în parteneriat cu Primăria Iaşi, Asociaţia „Al. Lăpuşneanu“ şi Muzeul Unirii din Iaşi, şi se află deja la cea de-a doua ediţie. Aşa că, până vineri, ieşenii sunt aşteptaţi pe strada Lăpuşneanu pentru a intra în lumea fabuloasă a tradiţiilor legate de această perioadă şi pentru a căuta cadourile potrivite pentru cei dragi. În acest scop, 40 de creatori populari din întreaga Moldovă au adus la Iaşi obiecte lucrate manual, de la măşti, covoare, obiecte lucrate în lemn sau icoane pe sticlă, până la figurine din pănuşi şi dulciuri tradiţionale. „Ne aflăm în preajma Crăciunului şi încercăm să aducem în mijlocul Iaşului atmosfera sărbătorilor de iarnă de altădată. Am ţinut neapărat ca această manifestare să aibă un caracter educativ, pregnant educativ, fiindcă manifestarea noastră se constituie într-o încercare de a inocula copiilor şi tinerilor valorile tradiţionale româneşti, care sunt intrinseci sărbătorilor de iarnă (colindele, urăturile, mascaţii). Ne dorim ca ieşenii să-şi aducă aminte că ţăranul român, dintotdeauna, oricât de greu i-ar fi fost, nu uita să cinstească Naşterea Domnului şi Anul Nou aşa cum se cuvine, fiindcă percepea acest timp cu totul aparte. Poate şi de aceea mulţi dintre românii noştri plecaţi peste hotare mărturisesc că atmosfera pe care au trăit-o şi pe care o trăiesc la sărbători acasă n-o regăsesc niciodată departe de ţară“, consideră muzeograful Marcel Lutic, preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova.