Copiii instituţionalizaţi de la naştere pot suferi întârzieri în dezvoltare

Un studiu realizat de trei cercetători americani şi prezentat miercuri la dezbaterea "Efectele instituţionalizării asupra dezvoltării copilului. Observaţie, diagnostic, prevenire a consecinţelor de lungă durată" relevă că micuții instituţionalizaţi încă de la naştere prezintă un risc crescut de întârzieri importante în dezvoltare, de la probleme psihiatrice, până la afectări ale dezvoltării cognitive, aceştia având probleme de discernământ, de control al impulsurilor şi de păstrare a amintirilor.

"Instituţionalizarea copiilor are un impact foarte mare asupra dezvoltării creierului, iar efectele nu sunt doar de durată, dar sunt şi constante. Plasarea în cadrul familiei îmbunătăţeşte funcţia creierului şi anatomia creierului şi o îmbunătăţire foarte importantă s-a constatat la copii care au fost plasaţi în familie la vârste fragede", a declarat profesorul Charles Nelson, unul dintre realizatorii studiului.

Demarat în anul 2000 de profesorii Nathan Fox (University of Maryland), Charles Nelson (Harvard University) şi Charles Zeanah (Tulane University), studiul pe copii abandonaţi din România relevă că evitarea instituţionalizării înainte de vârsta de doi ani generează niveluri crescute de activitate cerebrală şi un scor al inteligenţei mai mare și că intervenţia timpurie în întreruperea instituţionalizării poate duce la rezultate remarcabile în dezvoltarea copilului.

Cercetarea a fost realizată pe copii români abandonaţi încă de la naştere şi crescuţi în instituţiile din Bucureşti. Copiii au fost împărţiţi aleatoriu în două grupuri, unul continuând să trăiască în centre, iar celălalt plasat în asistenţă maternală sau în familie.

Sub numele Bucharest Early Intervention Project (BEIP), studiul a fost conceput astfel încât să examineze efectele instituţionalizării asupra dezvoltării creierului şi comportamentului copiilor şi să determine dacă aceste efecte pot fi remediate în cazul dezinstituţionalizării, în acest caz plasamentul în asistenţă maternală sau în familie.

Cei trei profesori americani continuă studiul și în prezent, evaluând copiii care încep să intre în perioada de adolescenţă, la vârsta de 12-13 ani. Unul dintre obiectivele studiului este acela de a investiga dacă intervenţia are efecte de durată, dacă momentul intervenţiei asistenţei maternale sugerează existenţa unor perioade sensibile în recuperare, iar pe baza datelor adunate vor încerca să identifice mecanismele asociate unei asemenea recuperări în dezvoltarea cognitivă, socială şi psihologică a acestor copii.

Pe baza rezultatelor studiului adunate până în prezent au fost formulate şi o serie de recomandări, și anume: statul ar trebuie să elaboreze intervenţii care vor avea ca scop descurajarea abandonului copiilor de către familii, să oprească instituţionalizarea copiilor orfani/abandonaţi, să încerce dezvoltarea unui sistem de protecţie a copilului care identifică cu grijă familii sigure şi eficiente care pot avea grijă de copiii abandonaţi/orfani, să dezvolte o reţea de asistenţă maternală de înaltă calitate, bine menţinută şi monitorizată în cazul în care alte opţiuni permanente nu sunt disponibile, să furnizeze copiilor orfani şi abandonaţi atât suport educaţional şi psihologic de durată, cât şi alte tipuri de intervenţie sau terapie.

Prezent la dezbatere, Codrin Scutaru, secretar de stat în ministerul Muncii, a declarat că instituţia pe care o reprezintă continuă să meargă pe linia dezinstituţionalizării.

"Locul copiilor nu este în instituţii, este în familie, în locuri în care să li se poată acorda grija şi afecţiunea de care au nevoie. Anul acesta am făcut un nou pas, o nouă modificare, adaptare a legii cadru pentru protecţia copilului din 2004, continuăm pe aceeaşi linie şi e un lucru foarte important că astăzi avem o nouă reliefare a realităţii care arată că locul copilului este alături de cei care îi pot oferi afecţiunea şi grija de care are nevoie", a precizat secretarul de stat în ministerul Muncii.

Acesta a menționat că ministerul Muncii a primit încurajări din partea instituţiilor internaţionale și că la finalul anului 2013 se va anunţa noua strategie pentru protecţia drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020.

"Avem un deficit de personal în asistenţa socială care trebuie recuperat. Avem nevoie de aceşti profesionişti în sistem. Deficitul este de câteva mii de persoane, în jur de 10.000 persoane. Împreună cu colegii din Guvern vreau să vă promit că pentru noi sistemul acesta de asistenţă socială va fi tratat şi prin rezultate ca o prioritate şi nu va mai fi Cenuşăreasa administraţiei publice centrale", a precizat Codrin Scutaru.

De la același autor

Ultimele din categorie