Doar 4.6% din persoanele cu dizabilități au un loc de muncă
Miercuri, în cadrul conferinței sub titlul "Adaptarea rezonabilă la locul de muncă - prioritate pentru angajatorii publici din România", Institutul pentru Politici Publice (IPP) a prezentat un studiu, realizat în iunie 2013, care relevă ca din cele 622.892 persoane cu dizabilități, neinstituționalizate, care trăiesc în Romaânia, doar 29.184, adică 4,6%, au un loc de muncă, existând instituţii publice precum Ministerul Culturii şi Administraţia Prezidenţială care nu au angajat nici o persoană cu deficienţe.
Deşi cifra persoanelor cu dizabilități care lucrează este în uşoară creştere (28.756 în decembrie 2012, 27.861 în decembrie 2011, 27.420 în 2010 şi 28.826 în 2009), autorii studiului atrag atenţia că procentul persoanelor cu handicap angajate este extrem de mic.
Conform directorului de programe al IPP, Elena Iorga, există o singură primărie de municipiu reşedinţă de judeţ care respectă legea referitoare la angajarea persoanelor cu dizabilităţi - Primăria Municipiului Focşani, care depăşeşte procentul de 4,21% stipulat de Legea 448 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. La polul opus sunt administraţiile locale care nu au reuşit să angajeze nici o persoană cu dizabilităţi - Alexandria, Călăraşi, Piatra Neamţ, Satu Mare, Sfântu Gheorghe (sub 0,5%).
Aceasta a mai arătat că există doar patru Direcţii Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) din 47 care respectă procentul de 4% prevăzut de Legea 448 - DGASPC Mehedinţi (5,78%), Sălaj (5,25%), DGASPC sector 1 București (5%) şi Vrancea (4,32%).
Potrivit directorului de programe al IPP, în anumite situaţii, în funcţie de tipul de dizabilitate, a crescut procentul persoanelor angajate la Direcţiile de Asistenţă Socială, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, adăugând că la nivelul administraţiei centrale cel mai mare procent de persoane cu dizabilităţi care au fost angajate sunt la Ministerul Justiţiei şi Ministerul Muncii, însă procentul este sub 1%, apreciind, totodată, că "situaţia este dramatică" la nivelul instituţiilor publice centrale. studiul arată că există şi instituţii centrale care nu au angajat până în prezent nici o persoană cu dizabilităţi: Ministerul Culturii şi Administraţia Prezidenţială, a mai spus directorul de programe al IPP.
Referitor la angajarea persoanelor cu handicap în instituţiile publice, din numărul total de angajaţi, la nivelul primăriilor ponderea este de 0,98%, în instituţii centrale - 0,93%, iar la Direcţiile de Asistenţă Socială - 1,66%, se mai arată în analiza IPP.
"Direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului ar trebui să fie primele care să dea un semnal şi să încurejeze intrarea pe piaţa muncii a acestor oameni", a mai precizat Elena Iorga.
Același studiu relevă că există primării care nu au rampe de acces pentru persoanele cu deficienţe - Baia Mare, Miercurea Ciuc, Oradea, Piatra Neamţ, Bistriţa şi Primăria sectorului 2. De asemenea, relevă studiul, nu au accesibilizate căile de acces Direcţiile Generale de Finanţe Publice Mureş Suceava, Vaslui şi nici ministerele Transporturilor şi Educaţiei. De asemenea, există tribunale în ţară care nu au rampe de acces - Brăila, Ilfov, Mureş, Satu Mare şi Vâlcea.
Cercetarea a scos la iveală că există probleme majore şi în ceea ce priveşte măsurile luate de către instituţiile publice în scopul eliminării barierelor în comunicarea cu persoanele cu deficienţe de auz sau vedere cum ar fi lipsa semnelor Braille, a interpreţilor mimico-gestuali, telefoanelor şi paginilor de internet adaptate, pictograme sau alte facilităţi. Telefoane adaptate pentru persoanele cu dizabilităţi există doar la Iaşi şi la Primăria sectorului 2. Lipsesc la Direcţiile de Finanţe Publice şi din spitale, iar la tribunale există doar la Tribunalul Timiş un aparat adaptat. Brăila, Drobeta Turnu Severin, Arad, Braşov şi Primăria sectorului 2 sunt administraţii care au accesibilizat trecerile de pietoni cu semnale acustice.
Documentul mai arată că cele mai multe locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi sunt în Ploieşti şi Brăila, la polul opus situându-se Galaţi - care nu are nici un loc de parcare special amenajat.
În perioada 2011-2012 au fost aplicate 167 de amenzi, atât instituţiilor publice cât şi entităţilor private, pentru probleme de accesibilitate, în valoare de aproximativ 240.000 de euro, a spus Elena Iorga, cele mai multe fiind aplicate în Bucureşti, Covasna şi Harghita.
Analiza are la bază informaţii oficiale furnizate de către instituţiile publice centrale şi locale în temeiul Legii 544/2001, referitoare la obligaţia instituţiilor publice de a angaja persoane cu dizabilităţi, respectiv de a accesibiliza mediului public.
Eşantionul de instituţii a cuprins: 41 primării ale municipiilor reşedinţă de judeţ, cele şase primării de sector din Capitală şi Primăria Municipiului Bucureşti, 41 de direcţii generale ale finanţelor publice, şase administraţii ale finanţelor publice de sector din Bucureşti, 42 de tribunale, 10 universităţi din marile centre universitare, 42 de spitale municipale, 47 de DGASPC-uri din ţară şi din Bucureşti şi 16 ministere ale actualului Cabinet.
