Ecografia (ultrasonografia) este o metodă care oferă posibilitatea explorării diferitelor organe şi ţesuturi ale corpului uman cu ajutorul ultrasunetelor. Aceasta se bazează pe capacitatea ultrasunetelor de a străbate mediile biologice şi de a fi reflectate.

Dat fiind că imaginile se obţin în timp real se poate evidenţia structura şi mişcarea organelor interne, precum şi fluxul sanguin. Este o metodă non-invazivă care ajută medicul în stabilirea unui diagnostic şi tratament.

Ecografia utilizează mai multe modalităţi de prezentare a informaţiei, denumite moduri, printre care și ecografia Doppler, prin care se evaluează fluxul sanguin din cord şi din vasele de la nivelul gâtului, abdomenului, mâinilor şi picioarelor.

Progresele tehnologice au dus și la apariţia ecografiei 3D (ultrasunetele reflectate formează o imagine tridimensională) şi 4D (vizualizarea unei imagini 3D în mişcare).

Ecografia este indicată în cazul:

• durerilor acute sau cronice cu diferite localizări;
• existenței unor tumori sau adenopatii (ganglioni);
• traumatismelor;
• tulburărilor endocrine;
• monitorizării sarcinii normale sau patologice.

Ce se observă la o ecografie?

Ecografia este o metodă utilă de a examina:

• Organele abdominale – ficat, vezica biliară (colecist), splină, pancreas, rinichi;
• Organele pelvine – vezica urinară, uter, ovare, prostată;
• Cordul şi vasele mari de la nivel cervical şi abdomino-pelvin (aorta, artere renale, artere iliace, vena cavă inferioară, vena portă, vena splenică);
• Tiroida şi glandele paratiroide;
• Glandele salivare;
• Glanda mamară (sânul);
• Sarcina normală şi patologică;
• Scrotul (testiculele);
• Orbita şi globul ocular;
• Mușchii, articulațiile, tendoanele și ligamentele.

Ecografia poate fi folosită și pentru ghidarea procedurilor intervenţionale (puncţie biopsie, evacuarea unor colecţii fluide).

Ecografia Doppler este utilă pentru a evidenţia şi evalua:

• Prezența/absenţa fluxului sanguin intravascular;
• Prezența plăcilor de aterom;
• Tumorile şi malformaţiile congenitale.

Cum ne pregătim pentru un examen ecografic?

Examenul ecografic nu necesită o pregătire specială. Dar, pentru examinarea corectă a colecistului şi tubului digestiv nu avem voie să mâncăm sau să bem cafea cu cel puţin 6 ore înaintea examinării. De asemenea, pentru examinarea corectă a vezicii urinare şi pelvisului trebuie să bem 1 – 1,5 l apă plată cu minim 1 oră înaintea ecografiei şi să nu urinăm.

Majoritatea examinărilor ecografice durează între 20 şi 40 minute.

Cele mai multe ecografii sunt nedureroase, rapide şi uşoare. Uneori, dacă regiunea examinată este dureroasă, poate exista un grad de disconfort sau chiar durere de mică intensitate. Examinările transesofagiene, transrectale şi transvaginale pot genera un grad de disconfort.

În cazul ecografiei Doppler se pot auzi anumite sunete generate de măsurarea şi monitorizarea fluxului sanguin.

După încheierea examinării ecografice pacientul îşi poate relua imediat activitatea normală la serviciu sau acasă.

Cine interpretează rezultatele?

Un medic specialist de radiologie şi imagistică medicală sau un alt medic specialist cu competenţă în ecografie va analiza imaginile şi va elibera un protocol scris către medicul de familie sau medicul specialist care a recomandat ecografia şi care va discuta cu pacientul rezultatul examinării. În unele cazuri medicul radiolog poate discuta cu pacientul rezultatul la finalul examinării.

Beneficiile și riscurile ecografiei

Beneficii:

• este o metodă de examinare noninvazivă şi de obicei nedureroasă;
• nu foloseşte radiaţie ionizantă (radiaţia X);
• are adresabilitate mare, este uşor de utilizat şi mai puţin costisitoare decât alte metode  imagistice;
• poate fi repetată ori de câte ori este nevoie;
• este metoda de elecţie pentru monitorizarea sarcinii.

Riscuri:

• examinarea ecografică standard nu are efecte secundare asupra organismului uman.

Care sunt limitele ecografiei?

Ecografia nu este metoda ideală pentru explorarea tubului digestiv (stomac, intestin subţire, colon) şi a plămânilor.

Examinarea pacienţilor obezi poate fi dificilă datorită atenuării marcate a ultrasunetelor. În aceste cazuri sunt greu vizibile structurile abdominale profunde (aorta abdominală, pancreasul).

Ultrasunetele nu pot penetra sistemul osos.

De reţinut!

Ecografia ne dă informaţii despre dimensiunile şi morfologia organelor examinate dar nu şi despre funcţionarea lor. De aceea, de cele mai multe ori diagnosticul se stabileşte ţinând cont şi de alte examene sau analize de laborator.

Bibliografie:

1.Bazele ecografiei clinice (1994) – Gh Badea, R Badea, A Valeanu, P Mircea, S Dudea

2.http://www.radiologyinfo.org