Rânduiala îmbisericirii pruncului

Dacă pruncul nu a fost încă botezat până la 40 de zile după naştere, nu i se poate face îmbisericirea (care e condiţionată de botez), ci se citesc numai molitfele pentru curăţirea mamei, îmbisericirea pruncului rămânând a se face numai după botez. Neofiţii adulţi se îmbisericesc la 40 de zile după botez.

La 40 de zile după naştere se face rânduiala pentru îmbisericirea pruncului şi pentru curăţirea lăuzei, după datina moştenită tot din Legea Veche (Levitic 12, 1-8), datină pe care a păzit-o şi Maica Domnului, aducându-L pe dumnezeiescul său Prunc la templu, unde a fost întâmpinat şi ţinut în braţe de bătrânul Simeon (Luca 2, 22).

Pruncul e adus de maica sa ori de naş înaintea uşilor bisericii, în pridvor. Preotul, cu epitrahilul, îi însemnează cu semnul Sfintei Cruci pe mamă şi pe prunc. Mama sau naşa stă în genunchi cu pruncul în braţe, iar preotul pune epitrahilul şi mâna dreaptă pe capul ei şi după o scurtă introducere, formată din: Binecuvântare, rugăciunile începătoare obişnuite şi troparul zilei sau al Întâmpinării Domnului, citeşte cele cinci molitfe din Molitfelnic (Agheasmatar), în care se roagă întâi pentru mamă, ca Dumnezeu să o curăţească de întinăciunea lăuziei şi să o învrednicească a intra din nou în sfântul locaş şi a se împărtăşi cu Sfintele Taine.

Se roagă apoi pentru prunc, ca Dumnezeu să-l crească, să-l binecuvânteze şi să-l sfinţească, învrednicindu-l la vremea cuvenită de luminarea botezului, în cazul că pruncul e nebotezat. Se înţelege de la sine că, dacă pruncul e deja botezat, molitfele respective nu se mai citesc sau se adaptează textul lor la situaţia de fapt.

Urmează apoi îmbisericirea pruncului, adică introducerea lui în Biserică, dacă pruncul e botezat. Preotul îl ia în braţe pe prunc, închipuindu-l pe dreptul Simeon, care L-a purtat în braţele sale pe pruncul Iisus, şi face semnul Sfintei Cruci cu el înspre răsărit, în faţa uşilor bisericii (pronaosului), zicând: „Se îmbisericeşte robul (roaba) lui Dumnezeu, în numele Tatălui...”. Apoi intră în Biserică (în naos), zicând: „Intra-voi în casa Ta...” şi face din nou semnul Sfintei Cruci în mijlocul bisericii, zicând: „Se îmbisericeşte robul (roaba) lui Dumnezeu...” şi „În mijlocul bisericii Te voi (va) lăuda” (Psalmi 21, 24). Apoi merge în faţa uşilor împărăteşti, unde face din nou semnul Sfintei Cruci, zicând: „Se îmbisericeşte robul (roaba) lui Dumnezeu...”, şi-l închină pe prunc pe la icoane, zicând troparele obişnuite.

Dacă pruncul e parte bărbătească, preotul merge cu el şi în Sfântul Altar, intrând pe uşa de miazăzi, ocolind Sfânta Masă (unii îl ating chiar cu fruntea de colţurile Sfintei Mese) și ieșind pe ușa dinspre miazănoapte. Apoi îl pune jos pe solee în faţa uşilor împărăteşti, în semn că e închinat Domnului, zicând: „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne...”. Mama (naşa), închinându-se de trei ori, îl ridică pe prunc. Preotul face apoi apolisul Întâmpinării şi îl împărtăşeşte pe prunc.

Dacă pruncul nu a fost încă botezat până la 40 de zile după naştere, nu i se poate face îmbisericirea (care e condiţionată de botez), ci se citesc numai molitfele pentru curăţirea mamei, îmbisericirea pruncului rămânând a se face numai după botez. Neofiţii adulţi se îmbisericesc la 40 de zile după botez.

(Preot Prof. Dr. Ene Braniște, Liturgica specială, Editura Lumea Credinței, București, 2008, pp. 365-366)

De la același autor

Ultimele din categorie