„Transformați fiecare întâlnire cu Dumnezeu în ceva măreț, în cel mai frumos moment al săptămânii!” – Pr. Visarion Alexa

Dacă aveţi ca deziderat acest lucru, fiecare întalnire cu Dumnezeu va fi un „Răsărit” admirabil în toate baierele noastre sufleteşti, va fi o „oră de aur”, în care toată lumea se va îmbrăca într-o Lumină atât de minunată încât ochii dumneavoastră nu se vor mai sătura să o privească şi să se bucure de ea.

Evanghelia de astăzi pune în faţa noastră un eveniment cutremurător sufleteşte: un om care-L întâlnește pe Dumnezeu şi care sfârşeşte, într-un mod tragic, într-un eşec abominabil.

Întalnirea dintre slăbănog şi Dumnezeu este fantastică. Este ceva ce fiecare dintre noi știm. Fiecare dintre noi am trăit un moment în care ne-am întalnit cu Domnul şi, acolo, în apele tulburi ale sufletului nostru, am fost vindecaţi de El.

Atunci, însă, când nu transformi momentul întalnirii tale cu El într-un eveniment universal, ci îl minimalizezi, îl bagatelizezi, îl faci ceva banal şi nu depui niciun efort în a te pregăti cu toată puterea ta sufletească, întalnirea se transformă într-un eşec personal.

Iisus îl vede pe slăbănog și îi spune: „Ia-ți patul tău și umblă!”. Bolnavul ia patul său și începe să meargă, iar Iisus adaugă un cuvânt greu care ne pune pe gânduri: „Să nu mai greșești, că-ți va fi ție mai rău!”. De ce i-o fi spus Hristos vorba aceasta slăbănogului? Oare nu știa El firea omenească? Oare nu știa El că-i ajunge omului un ceas și poate coborî în adâncul iadului? Oare nu știa El că în credință este ca în dragoste și ca în război, unde nicio promisiune nu se respectă și unde lucrurile depind de tensiune și de conjunctură? Dumnezeu știe inima omului, știe toate cele ale lui. Știe cum va fi omul și știa, așadar, că deși vindecat, slăbănogul nu va fi un om viu sufletește. Ce înseamnă un om viu sufletește? „Cine nu mănâncă Trupul Meu și nu bea Sângele Meu, nu are Viață în el!”.

Vedeți dumneavoastră, începând cu vârste din ce în ce mai fragede, primim de la medic rețete pentru medicamente antidepresive, pentru că suntem măcinați, zilnic, de tristețe. OMS atrage atenția că depresia va fi principala cauză de mortalitate în următorii zece ani, pentru că oamenii au pierdut sensul vieții. Moartea nu rezolvă problemele omului, să știți. Moartea le potențează. Moartea este precum un cuptor în care coci o placintă cu diferite arome și, pe măsură ce aceasta se coace, căldura cuptorului explodează toate aromele. Așa este și moartea. Potențează toate „aromele” tale sufletești, moartea explodează toate stările tale sufletești. Nu trece tristețea odată cu moartea, nu vă amăgiți! Ce e iadul, fraților, dacă nu veșnicia tristeții?

Înțelegeți că Viața vine când Îl primiți pe Dumnezeu în dumneavoastră, când vă împărtășiți cu credință, când vă străduiți să transformați fiecare întâlnire cu Dumnezeu în ceva măreț, în cel mai frumos moment al săptămânii. Dumnezeu să vă ocrotească şi să vă binecuvanteze şi duminica aceasta să pună în dumneavoastră nu vorbe, ci gândul acesta al lui Pavel, în care aş vrea să mă regăsesc cu toată puterea şi existenţa mea: „Nu mai trăiesc eu, ci Dumnezeu trăieşte în mine!”.

Dacă aveţi ca deziderat acest lucru, fiecare întâlnire cu Dumnezeu va fi un „Răsărit” admirabil în toate baierele noastre sufleteşti, va fi o „oră de aur”, în care toată lumea se va îmbrăca într-o Lumină atât de minunată încât ochii dumneavoastră nu se vor mai sătura să o privească şi să se bucure de ea.

De la același autor

Ultimele din categorie