Proorocii au postit

Moise: „Când m-am suit pe munte pentru a primi Tablele Legii… Am fost în munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, nu am mâncat şi nu am băut apă” (Deuteronom 9, 9).

Proorocul Iona: „Prin post, oamenii din Ninive au fost salvaţi de predicţia distrugerii” (Iona 3,7).

Proorocul Ioil (postul asociat cu pocăinţa): „Acum, zice Domnul, întoarceţi-vă la Mine cu toată inima voastră, cu post şi cu plângere şi cu jale” (Ioil 2, 12).

Proorocul Daniel (postul cu pocăinţă şi rugăciune sunt ajutor în căutarea lui Dumnezeu): „Şi am privit către Domnul Dumnezeu, căutându-L prin rugăciune şi cerere, cu post şi cu sac şi cu cenuşă. Şi m-am rugat Domnului, Dumnezeului meu, şi m-am mărturisit” (Daniel 9, 3-4).

Iisus a postit

Imediat după Botez, Mântuitorul a mers în pustie şi a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, şi apoi a flămânzit.

Care a fost învăţătura pentru Apostoli în cazul copilului îndrăcit, al cărui demon Apostolii nu l-au putut izgoni? „Acest neam de diavoli cu nimic nu poate fi izgonit decât numai cu rugăciune şi cu post”.

Când a fost întrebat de farisei, ce a zis?

“Pot fiii nunţii să plângă atâta timp cât Mirele este cu ei? Dar vor veni zile, când Mirele va fi luat de la ei, şi atunci vor posti”.

Domnul Însuşi dă instrucţiuni pentru post:

 „Dar tu când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti” (Matei 6:17-18).

Apostolii posteau

“Şi slujeau Domnului, şi posteau, şi Duhul Sfânt a zis: alegeţi-mi pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrul pentru care i-am chemat. Şi după ce au postit şi s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au trimis”.

Ei uneau postul cu slujirea liturgică.

Sfântul Apostol Pavel îşi descrie viaţa spirituală ca una de sacrificiu, priveghere, sete şi post: „în suferinţă, în priveghere, în foame şi în sete, în posturi adeseori, în frig şi în goliciune”.

El vorbeşte şi despre postul liber consimţit între soţi pentru a se abţine de la relaţii trupeşti pentru rugăciune şi post.

Didahia - secolul I A.D., vorbeşte despre post

 „Postul vostru nu trebuie să fie ca al făţarnicilor. Ei postesc lunea şi joia, iar voi să postiţi miercurea şi vinerea”. Postul Didahiei însemna abţinerea totală de la orice mâncare şi băutură până la apusul soarelui.

Părinţii Bisericii posteau

Tertulian (220 A.D.) spune că o creştere spirituală are nevoie „de post, nu de dragul stomacului, ci al sufletului”.

Sfântul Grigorie Teologul (391) vorbeşte despre postul necesar înainte de primirea Euharistiei.

Sfântul Vasile cel Mare (379) a scris multe lucrări despre post.

Sfântul Ioan Casian (435): „De aceea, posturile, privegherile, meditaţiile la Scriptură, negarea de sine şi abţinerea de la orice proprietate nu sunt desăvârşirea, ci căi spre desăvârşire, căci sfârşitul ştiinţei nu stă în acestea, ci în mijloacele cu care acestea ajung la sfârşit”.

Sfântul Atanasie cel Mare (373) vorbeşte despre post: „Să păstrăm curăţia postului prin atenţie în rugăciune prin studiul Scripturilor, prin milostenie la săraci, prin pacea cu duşmanii noştri. Să îi unim pe cei separaţi, să interzicem mândria, şi să ne întoarcem la umilinţa minţii, fiind în pace cu toţi oamenii, şi chemând pe toţi fraţii la iubire” (Scrisoarea a XIV-a).

Sfinţii contemporani posteau

Sfântul Nectarie de Aegina (1920)
„Postul este o poruncă a Bisericii, obligându-i pe creştini să îl respecte în anumite zile. Cel ce posteşte pentru înălţarea minţii şi inimii la Dumnezeu va fi răsplătit de Dumnezeu, cel ce este Cel mai liber Dăruitor de daruri dumnezeieşti, pentru râvna sa”.

Canoanele Bisericii impun postul

Cine nu posteşte Miercurea şi Vinerea, acela să fie excomunicat

Trebuie să postim înainte de Împărătşire.

Post strict în tot timpul Postului Mare

Cei bolnavi sau bătrâni vor primi pogorăminte potrivite.

Postul a fost dintotdeauna esenţial vieţii ortodoxe. El este o disciplină necesară de combatere a patimilor şi de deschidere a uşilor înnoirii prin Duhul Sfânt.

De ce nu posteşti?

Postul trebuie să fie simplu şi nu extravagant. Cu cât mai mult efort depui în pregătirea şi creativitatea mâncărilor, cu atât mai mult este redusă valoarea postului.

Postul nu trebuie să fie pregătire pentru satisfacerea gusturilor.

Postul sfarmă răspunsul nostru automatic la mâncare

Postul dăruieşte mulţumire Dăruitorului

Postul creşte auto-controlul.

Traducerea şi adaptarea: Pr. Ioan Valentin Istrati

Sursa: http://orthodoxwayoflife.blogspot.com