Pelerinaj în numele Sfântului Dimitrie la Mănăstirea Pângăraţi

Documentar

Pelerinaj în numele Sfântului Dimitrie la Mănăstirea Pângăraţi

    • Pelerinaj în numele Sfântului Dimitrie la Mănăstirea Pângăraţi
      Biserica nouă a Mănăstirii Pângăraţi

      Biserica nouă a Mănăstirii Pângăraţi

    • Pelerinaj în numele Sfântului Dimitrie la Mănăstirea Pângăraţi
      Biserica veche a Mănăstirii Pângăraţi

      Biserica veche a Mănăstirii Pângăraţi

    • Pelerinaj în numele Sfântului Dimitrie la Mănăstirea Pângăraţi
      Martiriul Sfântului Dimitrie

      Martiriul Sfântului Dimitrie

Sărbătoarea Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este întâmpinată cu multă evlavie la Mănăstirea Pângăraţi (jud. Neamţ), lăcaş duhovnicesc ce îşi are hramul în această zi sfântă de 26 octombrie. Cu această ocazie, Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei organizează un pelerinaj de o zi la Mănăstirea Pângăraţi, ce va cuprinde participarea la Sf. Liturghie şi, ulterior, vizitarea Mănăstirii Bistriţa, a Curţii Domneşti cu Turnul lui Ştefan cel Mare şi Biserica „Sf. Ioan“ din Piatra Neamţ.

Sărbătoarea Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, cheamă la rugăciune pe toţi credincioşii în ziua de 26 octombrie la hramul Mănăstirii Pângăraţi - Neamţ. Cu această ocazie, Centrul de Pelerinaj „Sf. Parascheva“ al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei organizează un pelerinaj de o zi, ce va include participarea la Sf. Liturghie şi, ulterior, vizitarea Mănăstirii Bistriţa, a Curţii Domneşti, cu Turnul lui Ştefan cel Mare, precum şi a Bisericii „Sf. Ioan“ din Piatra Neamţ. În tariful de 52 de lei de persoană este inclus transportul pe toată durata pelerinajului şi însoţitor din partea Centrului de Pelerinaj „Sf. Parascheva“, plecarea făcându-se din Iaşi.

Mănăstirea cu două biserici suprapuse

Istoria lăcaşului de închinăciune se zămisleşte în timpul domniei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, însă domnitorul Alexandru Lăpuşneanu construieşte biserică nouă pe locul unde turcii arseseră sfântul lăcaş ridicat de voievodul Ştefan, ca urmare a unei arătări din vis: „Scoală-te, voievodule, şi degrab să mergi la Pângăraţi, unde petrece un sihastru Amfilohie, aproape de 50 de ani, şi să zideşti întru numele mieu biserica pe locul unde am avut mai-nainte făcută de bătrânul Ştefan Voievod, în zilele stareţului Simeoan Ieromonah“. Întrebat cine este, Sfântul Dimitrie i-a răspuns: „Eu sunt Sfântul Dimitrie, Mucenicul lui Hristos şi ostaş, şi de Maximilian, muncitorul pentru Hristos, în cetatea Solonului (Tesalonic) în temniţă am fost închis şi muncit şi în coastă împuns, carele în toată lumea şi în toată marginea se slăveşte numele mieu şi în pământul acesta, numai în pustie biserică nu am“. Astfel, voievodul Al. Lăpuşneanu a dat poruncă să se ridice o biserică în numele Sfântului Dimitrie, cinstitul martir care a murit pentru şi în numele lui Hristos.

Biserica de la Pângăraţi este deosebită şi prin faptul că aici există de fapt două biserici, suprapuse. Istoricii consideră fie că biserica de la parter este mai veche şi încorporată, la 1560, bisericii lui Alexandru Lăpuşneanu, fie că întregul edificiu datează de la 1642, potrivit pisaniei. Biserica de la demisol a fost la început fără uşi şi ferestre, fiind utilizată multă vreme ca tainiţă a Moldovei până în anul 1802.

Pe lângă biserica ctitorită de Lăpuşneanu, se înalţă astăzi şi o biserică nouă, mult mai încăpătoare, ale căror lucrări au început în anii â90. Mănăstirea Pângăraţi adăposteşte şi un muzeu de artă religioasă, unde pot fi admirate trei icoane pictate în stil bizantin şi datate din 1596, veşminte lucrate în fir de aur, sfeşnice, sfinte vase, o colecţie de carte veche, două Sfinte Evanghelii ferecate în argint şi un exemplar din Cazania Sfântului Mitropolit Varlaam de la 1643, în original. Strane şi iconostase vechi, cărămizi mortuare sau fresca reprezentând pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie sunt nenumărate motive de admiraţie faţă de artă şi de îndemn la rugăciune.

În pacea dimprejurul mănăstirii, creştinul îşi va îmbăta ochii cu minunatele culori ale acestui mijloc de toamnă.

Dimitrie, ostaşul - martir al lui Hristos

Calendarul creştin pomeneşte la 26 octombrie pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, soldatul viteaz ce şi-a dat viaţa în numele credinţei sale în Hristos Domnul. Educaţia primită în sânul familiei l-a transformat într-un tânăr înţelept cu calităţi sufleteşti deosebite, un model de urmat pentru cei din jurul său. A urcat mai multe poziţii sociale, ajungând căpetenie militară a Tesalonicului din vremea împăratului Maximian. Refuzul său de a-i aduce împăratului jertfă în templu i-a adus sfârşitul; a fost aruncat mai întâi în temniţă pentru a se lepăda de Hristos, iar după ce l-a binecuvântat pe Nestor înaintea unei lupte cu fiorosul Lie, pe care l-a şi înfrânt, Dimitrie a stârnit furia demonică a lui Maximian: a dat ordin ca soldaţii să-i străpungă trupul cu suliţele. Trupul acestuia a fost îngropat cu toată cinstea de către creştini, iar cu timpul din mormântul său au început să curgă picuri de mir frumos mirositor, prin care s-au săvârşit nenumărate minuni, pentru acest lucru Sfântul Mare Mucenic Dimitrie mai este cunoscut şi ca Izvorâtorul de Mir. Mucenicul Nestor, cel ucis pentru că l-a învins pe Lie, în urma rugăciunilor şi binecuvântării lui Dimitrie, este pomenit de creştini la data de 27 octombrie.

Sfântul Dimitrie (sau, mai adesea, Dumitru, la poporul român) este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi ai noştri, mărturie stând numeroasele biserici înălţate în numele sfântului, dar şi cei aproximativ 350 de mii de români ce au primit o dată cu Sfânta Taină a Botezului şi numele de Dumitru sau derivate ale acestuia.

În tradiţia populară românească, acest Sfânt e numit şi Sânmedru, iar praznicul lui desparte vara păstorească de iarna păstorească, desfrunzeşte pădurile şi îi cheamă pe muncitorii câmpului la sărbătoarea recoltei, obicei păstrat chiar şi astăzi în unele zone etnografice ale ţării. De asemenea, oamenii satului arhaic credeau că Sf. Dumitru şi Sf. Gheorghe sunt fraţi. (Vlad Enea)