O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului

Reflecții

O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului

    • O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului
      O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului

      O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului

    • O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului
      O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului

      O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului

    • O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului
      O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului

      O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului

    • O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului
      O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului

      O zi de neuitat pentru copiii din Glodenii Gândului

Am trăit una din zilele acelea despre care se spune că nu le vom uita niciodată. 13 iunie. Zi toridă de vară. Am pornit într-o scurtă călătorie de o zi spre Cetatea Iașilor, spre Orașul celor șapte coline. Mai întâi, am făcut o rugăciune împreună cu părintele Lucian Vamanu, la biserica din satul nostru. Este o vorbă care zice: totdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu. L-am rugat pe Bunul Dumnezeu să ne vegheze și să ne aibă sub paza Sa întreaga zi.

Spre Iași, în autocar, bucurându-ne de peisaj și unul de altul, n-am avut timp să ne dăm seama când am ajuns. „Cine se scoală de dimineață, departe ajunge”.  Primul popas a fost la Grădina Botanică din Copou. Am aflat că este cea mai întinsă Grădină Botanică din țară, fiind una din cele mai mari din Europa. Acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare. A fost înființată în 1856 de medicul și botanistul Anastasie Fătu. Multitudinea florilor și miresmele pe care le răspândesc teii și florile în luna lui cireșar sunt îmbătătoare. Coordonați de Raj, unul dintre membrii ATOR care ne-au organizat ziua și ne-au acompaniat, am făcut câteva jocuri pe malul lacului. Am fost apoi antrenați într-un concurs. Ni s-a promis că primii doi clasați vom merge într-o tabără pentru tineri organizată la Cluj, în perioada 4-7 septembrie. Ni s-au aprins beculețele.

Am purces apoi spre Parcul Copou, unde am vizitat Muzeul marelui Eminescu. Am adăugat și aici cunoștințe noi despre poet și despre familia lui. Suferință, suferință, suferință și… geniu. Am coborât apoi la Muzeul Unirii, unde ne-am întâlnit cu Cuza Vodă. Am avut șansa să admirăm expoziția pictorului Nicolae Tonitza. Fiecare tablou are o poveste, numai de pictor știută, iar de noi bănuită. Cam pe la orele acelea, orele 14.00, în fața acestor tablouri, ni s-a făcut subit foame. Ne-am dat seama datorită formelor ce le luau imaginile de pe pereți. Colegii spuneau că este un fenomen optic și că deformările sunt de la căldură. Am aflat că la părintele Radu Brînză, la biserica Sfântul Haralambie, este o cantină unde suntem așteptați și unde toate imaginile și iluziile pot fi corectate. Așa s-a și întâmplat. Ospătați cu bucate  de post, pregătite cu mare măiestrie, ne-a revenit memoria, și s-au rearanjat formele, gândurile și sentimentele. Căldura de afară a devenit și ea mai suportabilă. După desert, a venit să ne întâlnească părintele Nicodim Petre, un prieten mai vechi, care ne-a povestit istoria construirii bisericii Sfântului Haralambie, care ne-a adus aminte că într-o zi ca cea de acum, 13 iunie, au fost aduse la Iași, în 1641, sfintele moaște ale Cuvioasei Paraschiva de către voievodul Vasile Lupu și ne-a vorbit și despre importanța lecturilor bune. Tot acum s-a finalizat concursul pentru a desemna câștigătorii, pe cei doi dintre noi care vor merge în tabăra de la Cluj. Câștigătoarele… Olivia și Roxana. Adică și eu! Mi-a tresăltat inima, dar am încercat să nu arăt emoția și bucuria care mă încercau. Nu este pentru prima dată când încerc să ascund ceea ce simt.

Nu puteam încheia această frumoasă zi, fără a trece și pe la Mitropolie, unde ne-am închinat Sfintei Cuvioase Parscheva, mulțumindu-i pentru toate binecuvântările trimise.

Drumul înapoi spre căsuța noastră a fost plin de voie bună, cântece și povestiri despre ce am văzut și înțeles în ziua care tocmai se stingea. Părintele nostru paroh a fost acolo, la biserică, și la întoarcerea noastră. Am făcut împreună și rugăciunea de mulțumire pentru darurile lui Dumnezeu din ziua aceasta. Nu cred că vom uita această experiență. Sperăm ca acest parteneriat dintre Școala Gimnazială Glodenii Gândului și ATOR Iași să nu se sfârșească niciodată.

Mulțumim tinerilor din ATOR, părintelui Lucian, doamnei noastre profesoare Nicoleta Cârlescu și colegilor pelerini care și-au arătat calități pe care acasă, în sat, nici nu le bănuiam. Atorenii, părintele și doamna profesoară ne-au promis că vor organiza o tabără chiar la noi în sat, în vară, în perioada 7-9 august. Abia aștept. Vă aștept și pe voi!

(Roxana Lazăr, clasa a VII-a)

Citește despre: