Ce este Sfântul Potir?
Pentru sfinţenia conţinutului său, după prefacerea Darurilor la Sfânta Liturghie, potirul devine sfânt, iar Sfinţii Părinţi şi scriitori bisericeşti i-au dat cele mai alese atribute: sfânt, mistic, duhovnicesc, împărătesc, mântuitor ş.a.
Sfântul Potir este un vas liturgic, de forma unui pahar sau a unei cupe cu picior, de mărimi diferite în care se pune vinul şi apa pregătite la Proscomidie şi sfinţite în timpul Sfintei Liturghii pentru împărtăşirea clericilor şi poporului credincios.
Pentru sfinţenia conţinutului său, după prefacerea Darurilor la Sfânta Liturghie, potirul devine sfânt, iar Sfinţii Părinţi şi scriitori bisericeşti i-au dat cele mai alese atribute: sfânt, mistic, duhovnicesc, împărătesc, mântuitor ş.a. În vechime, când numărul credincioşilor care se împărtăşeau era foarte mare, se întrebuinţau mai multe potire, dar treptat, în Răsărit, s-a stabilit un singur potir la liturghie, pentru a se sublinia, prin împărtăşirea tuturor credincioşilor dintr-un singur potir, unitatea Sângelui şi comuniunea spirituală a celor care se împărtăşeau. La unele biserici se întrebuinţează însă şi azi unele pahare mai mici, de forma potirului, ca „potire de serviciu”, pentru împărtăşirea bolnavilor şi bătrânilor care nu se pot deplasa la biserică, precum şi împărtăşirea simbolică a mirilor la slujba cununiei. Materialele folosite pentru potire au fost diferite: lemn, piatră, fildeş, marmură, onix, alabastru, sticlă, aur, argint, şi se împodobeau cu picturi şi basoreliefuri, reprezentând scene sfinte ori flori, vegetale şi forme geometrice, încrustate cu emailuri. Astăzi, cel mai adesea, potirele folosite la Sfânta Liturghie sunt confecționate din diferite aliaje de metale care pot fi (sau nu) aurite sau argintate.
Potirul simbolizează coasta lui Iisus Hristos din care au curs, pe Cruce, sânge și apă, și simbolizează, deopotrivă, paharul cu vin folosit de Mântuitorul nostru Iisus Hristos la Cina cea de Taină, când El a instituit Sfânta Euharistie (Sfânta Împărtăşanie), jertfa Legii noi. Sfântul Potir ne mai aduce aminte şi de vasul în care conform unei tradiţii, Sfântul Ioan Evanghelistul ar fi strâns sângele scurs din coasta Mântuitorului cea străpunsă cu suliţa şi din rănile cuielor şi ale cununii de spini. În unele momente din ritualul liturgic el simbolizează şi mormântul Mântuitorului.