„Când un tânăr crește frumos, iese parcă din strâmbătate, întreaga lume”, spunea Constantin Noica. Animate de acest dicton, dar și de „strigătul mult al adolescenților”, cules din chestionarele date în mod anonim adolescenților. Un fragment din acest strigăt spune cam așa: „Sunt trist! … sunt lipsit de sens și de încredere! De ce nu mă iubiți? De ce mă cerți mereu, mamă? De ce mă neglijezi, tată? De ce mă compari, mă jignești și nu mă asculți niciodată? Cine să mă accepte, dacă voi mă îndepărtați? Am nevoie să FIȚI  LÂNGĂ MINE!”

Ne-am întrebat mereu, ce speranțe, ce soluții  mai pot determina adolescenții să rămână verticali într-o lume care îi ademenește cu tentații riscante pentru viața lor? De peste 30 de ani se tot face prevenție în școli, prin informare, care, din păcate nu are puterea de a opri destrămarea pe care o provoacă adicțiile, ci din contră, fenomenul scapă de sub control. 

În baza unor chestionare anonime date elevilor de gimnaziu și de liceu, am constat că este o problemă dureroasă în rândul acestora, în privința comunicării dintre părinți și copii, care duce la frustrare, izolare și refugiul adolescenților în anturaje, care le-ar oferi „balsam” pentru rănile și suferințele provocate, de cele mai multe ori din cauza umilirilor, a nevalidării și a neaprecierii, a comparării cu ceilalți, a exigențelor, a certurilor, a neînțelegeri și neascultării acestora tocmai din partea propriilor părinți. Acest refugiu deschide cale spre diverse adicții.

Rolul părinților în prevenirea adicțiilor în rândul tinerilor este absolut necesar, comunicarea fiind cheia prevenției. Comunicarea eficientă între părinți și copii poate fi îmbunătățită semnificativ prin intermediul jocului, ca punte de legătură dintre aceștia.

Grupul emPACT al Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” Cluj-Napoca, Maria Miruna Giurgiu-Tămaș, Antonia Bianca Ghițe și Ariana Daria Filaton Mureșan, sub coordonarea profesoarei Ionița Timiș au propus un proiect antidependențe destinat adolescenților.

În urma analizei chestionarelor am simțit nevoia de a sprijini atât copiii, cât și părinții în acțiunea de prevenție a adicțiilor, nu prin informarea clasică, ci prin comunicarea eficientă dintre părinți și copii. Metoda aleasă pentru eficientizarea comunicarii a fost jocul.  Astfel, în echipă, am propus un plan de trei activități majore, destinate atât copiilor, cât și părinților, stabilind obiectivele, resursele umane: voluntari, beneficiari direcți și indirecți, resursele materiale și resursele temporale. De asemenea, au fost stabilite animațiile/probele ce facilitează buna comunicare, prin care se va face prevenția. Am vizat beneficiarii: elevii pedagogiști, dar și părinții și copiii trei școli și din trei parohii clujene. Scopul activităților a fost acela de a-i ajuta pe copii să comunice mai bine cu părinții lor, prin intermediul jocurilor, pentru a nu ajunge la adicții.

Prima activitate, adresată liceenilor, a fost un Teatrul forum - „Fii conștient, NU dependent!”, prin care am prezentat drama consumului de alcool și drog, cu scopul de a preveni aceste adicții, pe baza intervențiilor publicului.

A doua activitate, adresată elevilor de la nivelul primar, gimnazial și liceal al Pedagogicului, dar și elevilor din trei școli clujene, a fost „Joc și mișcare” sub forma unor activități socio-educative și a unor flashmob-uri, ca alternative ludice de petrecere a timpului liber pentru prevenirea dependenței de ecranele digitale în mediul școlar, dar nu numai. 

A treia activitate, cea mai complexă, adresată părinților și copiilor din trei parohii clujene, a fost Marele joc – „Căsuța sigurnaței familiei” desfășurată sub forma unui workshop ludic prin dramatizare și jocuri de comunicare și a Căutării comorilor comunicării prin Marele joc din Grădina Botanică. 

Finalul proiectului, marcat de cântece și dansuri, cu ritmul piesei „Gașca mea”, a fost evaluat prin chestionare, interviuri și fișe de autoevaluare, oferite de părinți și copii, care au trăit bucuria comuniunii prin joc, fiind conștienți că numai acasă, în comunicare, plină de iubire, este siguranța și fericirea adolescenței.

Proiectul poartă un nume generic: Fii lângă mine!

Scopul proiectului a fost petrecerea timpului liber prin activități specifice dezvoltării personale, în vederea prevenției comportamentelor adictive în rândul adolescenților, dezvoltând comunicarea eficientă, pe baza jocului, într-un interval de șapte luni.

Obiective specifice ale proiectului au fost:

• Dezvoltarea abilităților scenice, prin intermediul unui teatru forum, în rândul a 150 de liceeni, în vederea identificării unor soluții preventive adictive, timp de șase săptămâni; 

• Desfășurarea a zece activități socio-educative, de  petrecerea timpului liber, în rândul elevilor pedagogiști și a 1200 de elevi din trei școli clujene, în vederea prevenirii adicțiilor/dependenței de telefon în mediul școlar, timp de zece săptămâni.      

• Pregătirea, organizarea și desfășurarea a cinci activități ludice, care îmbină armonios competiția între echipe cu buna dispoziție, având ca punct de pornire o scenetă de relaționare în familie, în vederea comunicării eficiente între 100 de părinți și 100 de copii, timp de opt săptămâni;

Beneficiari direcți: au fost 20  de elevi – voluntari animatori; 150 de elevi liceeni ai Colegiului Național Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr”; 150 de elevi de clase primare și gimnaziale ale Colegiului Pedagogic „Gheorghe Lazăr”; 100 de părinți din trei școli clujene; 100 de elevi din diverse școli clujene;  500 părinți din parohiile implicate în proiect; 200 elevi ai Școlii Gimnaziale „Nicolae Titulescu”; 500 de elevi ai Școlii Gimnaziale „Octavian Goga”; 500 de elevi ai Liceului Teoretic „Lucian Blaga”. Proeictul s-a desfășurat într-un interval de șapte luni, din octombrie 2023 – aprilie 2024

Pregătirea proiectului: 

Echipa de animatori a realizat  analiza de nevoi în cadrul ședințelor din Consiliul elevilor. Aici s-au formular două chestionare anonime, unul care viza cunoștințele despre riscurile adicțiilor la care sunt expuși adolescenții, iar altul privind comunicarea în sânul familiei. Problemele identificate au rezultat că un procent de peste 50% dintre adolescenți au o comunicare deficitară cu părinții, fapt pentru care sunt tentați să primească validarea și aprecierea din partea anturajelor, care-i provoacă la adicții. Astfel, problemele ridicate au fost următoarele: lipsa de comunicare, umilirea, etichetarea, blamarea, descurajarea, așteptările exagerate, timp fără calitate petrecut cu părinții, job-urile prelungite, goana după bani, certurile cu părinții, certurile dintre părinți,  bulling-ul părinților asupra fiilor, discriminarea, compararea cu alți colegi, însingurarea, protecția mediului, lucrul în echipă și atitudinile negative. 

Rezultatele au fost adunate într-o Revistă, numită Strigătul mult al adolescenților.

Pentru semnalarea/ rezolvarea acestor nevoi au fost propuse trei activități majore: Teatrul Forum – Fii conștient, NU dependent! - pentru prevenția consumului de alcool si substanțe,  Activități socio-educative și Flashmob – Joc și mișcare – pentru prevenția dependenței de ecrane digitale în mediul școlar, dar nu numai și Activități complexe destinate părinților și copiilor – Marele joc – care cuprind: workshop ludic, dramatizare,  jocuri de comunicare, căutarea de comunicări prin Marele Joc. Scopul activității a fost de a îmbunătăți comunicarea dintre părinți și copii, prin intermediul jocurilor.

Am stabilit beneficiarii, considerând că prin extrapolare, majoritatea adolescenților, alături de părinții lor, trec prin aceste crize.Pentru activitatea Teatrul forum, adresat liceenilor a presupus alegerea celor 11 elevi voluntari-actori, care fac parte din grupa de teatru a școlii. Am scris cu ei scenariul piesei. Beneficiarii aveau să fie toate clasele de liceu, prin care putea interveni în dramatizare.

Pentru activitatea Joc și mișcare, adresat claselor primare, gimnaziale și liceale, a presupus alegerea a 20 de voluntari, care s-au format anul trecut ca animatori, cu care s-a stabilit un plan de activități socio-educative, cu diverse jocuri, pentru pauzele mari și after-scool, atât în Colegiul Pedagogic, cât și în alte trei școli clujene. Activitatea a fost pregătită în parteneriat cu Dream Socio-Educativ Cluj, prin implicare a unui trainer. Am realizat parteneriatul cu cele trei școli clujene. Am pregătit coregrafia pentru flashmob, printr-o filmare.

Pentru activitatea Marele joc, adresată părinților și copiilor din trei parohii clujene, a presupus binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Andrei, dialogul cu preoții, parteneriatul cu Grădina Botanică și cu Asociația Didactica RED. Am lansat invitația unui psiholog pentru analiza comportamentelor din timpul jocurilor de comunicare. 

Sensibilizarea:

Am realizat afișe pentru avizierul școlii și pentru grupul de whatsapp al Consiliului elevilor liceeni. Beneficiarii au primit chestionare în Google Forms. Au fost anunțați diriginții claselor pentru a se implica cu elevii, atât ca spectatori, cât și ca actori, în Teatru. A fost distribuit și Regulamentul. 

Pentru activitățile socio-educative s-au prezentat afișe, s-a discutat cu învățătoarele și cu diriginții claselor de gimnaziu și liceu. S-a ținut legătura cu reprezentanții claselor, ca intermediari, pentru a ști când sunt planificate clasele în pauza mare sau la after scool. Pentru flashmob, în cele trei școli, a  fost distribuită informația pe emailul școlilor, alături de o filmare a scenografiei. S-a solicitat tuturor elevilor tricouri albe.

Am prezentat proiectul și înaintea credincioșilor, din fața altarului. Am pregătit afișe, fluturași pentru biserici. Am trimis chestionare de înscriere, prin intermediul preoților. Proiectul a fost mediatizat în presa scrisă, dar și prin emisiuni la Radio Renașterea. S-a anunțat programul întregii zile, precum și Regulamentul activităților stradale, de la Facultatea de Teologie și din Grădina Botanică.  Biserica este un factor important în acțiunea de prevenție a adicțiilor în rândul adolescenților. Am încadrat acest proiect în Anul omagial al celor aflați în suferință.

Descrierea activităţii: 

1. Teatrul Forum – „Fii conștient, NU dependent!”  - prin care echipa de animatori a semnalat riscurile dependenței de alcool, tutun și substanțe interzise, la „after” Balul bobocilor determinate, pe lângă curiozitate și de o relație defectuoasă între părinți și adolescenți. Piesa scrisă de noi a prezentat o situație a unei fete „ținută din scurt” de către mama cu așteptări exagerate, care, participând la petrecerea de la Balul bobocilor, în însingurarea ei, trei colege au vrut să o scoată din anonimat. În baie, au ademenit-o cu vinul adus pe ascuns, în care i-au pus „pastila” de fericire. Fata a intrat în comă alcoolică, dublată de substanțe. Polițistul a făcut cercetările în care au fost implicați: consilierul școlar, mama, colegele, conducerea școlii, profesorii supraveghetori neatenți, medicul. Naratoarea a prezentat publicului ce însemnă o piesă de teatru forum. Spect-actorii, în a doua reprezentație au intervenit, rând pe rând, în locul unor personaje, dând o altă turnură piesei.

2. „Joc și mișcare” – activități socio-educative – prin care echipa de animatori a semnalat riscurile dependenței de telefon, în mediul școlar și familial, care duce la „autismul virtual”, la tensiuni cu părinții, la lipsa de comunicare, de atenție, de învățare,  de trăirea în virtual.  Ne-am  propus să oferim timp de calitate, prin joc și miscare și prin flashmob-uri, în timpul pauzelor mari și la after-scool. Beneficiarii au fost elevii pedagogiști și elevii din trei școli clujene. Ajutate fiind de 20 de animatoare voluntare, pe care le-am format în două week-enduri, alături de trainer-ul de la Dream Socio-Educativ, am livrat jocuri de energizare, de comunicare, sportive, de strategie elevilor din clasele primare, gimnaziale și liceale, timp de două luni. De asemenea, am dorit să sesizăm civic riscurile dependenței de telefon, în trei școli clujene, cu care am realizat parteneriat. Pe baza unui scenariu conceput de noi și trimis în școli înainte de eveniment, am mers cu pancarta ”STOP dependența de telefon!”, provocând întreaga școală la un flashmob. Culoarea albă a tricourilor cu care erau îmbrăcați copiii simboliza eliberarea de dependență. Finalul activității a fost provocarea de a trece pe sub o sfoară,, pe dansul limbo, în ritm de dans și voie bună, cu piesa „Gașca mea”. Flaschmob-ul a fost reprezentat în trei școli clujene.

3. Marele joc – „Căsuța siguranței familiei” – prin care echipa de animatoare și-a propus să sesizeze înaintea părinților strigătul mut al adolescenților pe care și l-au exprimat în chestionarele anonime, prin care au arătat că au nevoie de părinți să fie lângă ei, să-i înțeleagă,  să comunice cu ei, fără să țipe, să nu-i compare, să nu-i eticheteze, să nu-i umilească, să nu-i descurajeze și să-i iubească așa cum sunt. Soluția pe care am găsit-o pentru pune a-i pune părinții și copii pe făgașul comunicării eficiente a fost Jocul, de care are nevoie orice suflet însetat de iubire. Dacă răspunsurile anonime ale elevilor de gimnaziu și liceu, din Colegiul Pedagogic, date în chestionare, spuneau un adevăr, prin extrapolare am considerat că toți copiii trec prin aceleași drame, fapt pentru care am considerat că este nevoie să venim în sprijinul lor și al părinților. Multe răspunsuri ale adolescenților arătau că lipsa de valorizare și apreciere din partea părinților îi împing pe aceștia spre diverse adicții. Am căutat beneficiari din cadrul a trei parohii, 100 de părinți și 100 de copii, având în vedere că anul 2024 este Anul omagial al îngrijirii celor în suferință. Ne-am deplasat în parohii, unde, din fața Altarului am prezentat proiectul și problema sesizată, în fața întregii comunități.

Astfel am propus un Mare joc, care avea să se desfășoare pe parcursul întregii zile (sâmbăta), cu următoarele trei subactivități:

1. Cum comunicăm eficient, prin joc, cu copiii noștri – la Facultatea de Teologie, având ca invitat un psiholog pentru analizarea comunicării la „Provocarea bezelei”; c. Căutarea comorilor și construirea căsuței siguranței din piese puzzle  - în Grădina Botanică. 

Subactivități:

1. Părinții și copii au fost însoțiți de voluntari la Facultatea de Teologie, unde am desfășurat un workshop ludic, având-o ca invitată pe doamna profesor de psihologie, Ramona Buzgar. Captarea atenție părinților și copiilor s-a realizat printr-o dramatizare realizată de animatoare: Tensiunile dintre părinți și copii determinate de dependența de telefon în detrimentul performanței școlare. Au fost împărțiți pe zece echipe, conform cu zece culori, cu ajutorul voluntarilor. A urmat jocul de cunoaștere, „Numele și o calitate cu inițiala numelui” , un joc energizare, „Ritm de dans”, pentru părinți și copii, apoi jocul de comunicare „Provocarea bezelei” prin care cele 10 echipe a câte 10 persoane, formate din părinți și copii, erau în competiție pentru a ridica cel mai înalt turn din spaghete. Timpul oferit și materiele puține au fost provocarea tuturor echipelor. Psihologul împreună cu noi am urmărit comportamentele comunicării in echipă, după care a fost analizat, discutat și evaluat pe bază de interviuri și postituri. S-au identificat soluții pentru a Comunica eficient cu copilul, folosind din când în când jocul în familie. 

2. Pentru ultima subactivitate a zilei a fost Marele joc Grădina Botanică, unde voluntarii i-au însoțit pe părinți și copii. La intrarea în Grădină au primit eșarfe colorate, fiind împărțiți pe 10 echipe colorate. Fiecare echipă de 10 peroane aveau un voluntar, care i-a însoțit pe tot traseul. La începutul activității li s-a prezentat Regulamnetul jocului, li s-a pus la dispoziție o hartă digitală a Grădinii, pentru a identifica locațiile unde aveau să realizeze 10 probe ludice, care necesita comunicarea și colaborarea echipei. Am avut invitat un psiholog de la Preventis.

Aceste probe au fost: să alcătuiască o poezie cu rimă, în echipă, să realizeze un cântec de două strofe ca imn al echipei, să realizeze un postez cu slogane antidependențe, să joace Telecomanda pentru întărirea încrederii, să joace Telefonul fără fir, Joc de cunoaștere, Mașina de spălat, Mima,  Adevăr și minciună, să mănânce un biscuite de pe tavă, fiind legat la ochi, dar dirijat pe coechipieri.  După parcurgerea fiecărei probe, echipa trebuia să caute în acel loc un pergament cu o informație despre secretele comunicării eficiente. După descoperire și citire în auzul întregii echipe, liderul primea o piesă puzzle pe care erau câteva silabe. După ce aduna cele 10 piese, trebuia să ajungă la ultimul obiectiv, la Căsuța siguranței, realizată din polistiren. Întreaga echipă așeza piese puzzle pe perete, astfel încât silabele trebuiau unica să formeze diverse slogane. Cei care ajungeau să construiască căsuța erau câștigători. Tuturor echipelor li s-au pregătit diplome și medalii. Finalul întregii activități s-a realizat prin muzică și mișcare pe piesa „Gașca mea”.

Au fost analizate și discutate comportamentele din timpul probelor competiției fiecărei echipe, pe baza unei structuri de feedback, pusă la dispoziție de animatoare. Psihologul a identificat probelele unde nu a funcționat comunicarea, dar și soluțiile pentru buna colaborare, pe baza discuțiilor cu părinții și copiii.

Evaluarea întregii zile s-a realizat prin interviuri, luate atât de la copii, cât și de la părinți, care au arătat că obiectivele au fost atinse, iar analiza postiturilor ne-a făcut să înțelegem că bucuria siguranței copiilor stă în buna comunicare cu părinții. Toți participanții la Marele joc au solicitat să se mai repete astfel de activități. Au asociat ceea ce s-a petrecut în joc cu ceea ce se petrece în mod real în viață. A subliniat faptul că „numai acasă” lângă părinți, ești în siguranță – motivul căsuței cu slogane.

La Teatrul forum, intervenția spect-actorilor a dat soluțiile la dramatizarea propusă, încheindu-se cu dezbateri privind soluții antidependențe. Pentru activitățile socio-educative elevii au oferit feedback-uri care reglau intervențiile ulterioare ale animatoarelor. Starea de bine creată de jocuri, în rândul elevilor, determina dorința acestora de a repeta jocurile. La fel, s-a solicitat revenirea în școli și pentru Flashmob. Acesta se încheia mereu cu dansul limbo și muzica cu piesa Gașca mea, ce răsuna în curte.

Finalul activității din Grădina Botanică a constat în asamblarea pieselor puzzle pe căsuța din polistiren. După ce descopereau sloganul, întreaga echipă trebuia să o recite cu voce tare ca să o rețină. De ex. „Comunicarea este cheia succesului”. Bucuria comuniunii dintre părinți și copii era exprimată la final prin muzică și dans, pe piesa „Gașca mea”.

Analiza: Analiza activității s-a realizat din perspectiva atingerii obiectivelor stabilite, a stării de bine create între elevi și între părinți și copii, a feedback-ului primit de a mai continua astfel de activități bazate pe joc. Analiza fiecărei activități s-a făcut prin metoda Semaforului (Mult, Mediu, Puțin) sau Ce v-a plăcut? Ce nu v-a plăcut? Ce ar mai trebui perfecționat? Au fost trimise chestionare de feedback fiecărei clase pentru a culege impresiile despre eficiența teatrului, despre posibilitatea de a fi actori, dar și a soluțiilor descoperite. Am luat interviuri de la părinți și copii, dar și postit-uri cu feedback-ul activităților. La activitățile cu părinții și copiii, împreună doamna psiholog am analizat răspunsurile primite de la beneficiari.  

Monitorizarea și evaluarea activităţilor desfăşurate în cadrul proiectului s-a realizat prin interviuri și chestionare aplicate elevilor implicați. După fiecare activitate, s-a folosit tehnica reflecției imediate, pentru culegerea de feed-back-ului. La sfârşitul activităţilor s-a realizat o activitate de autoevaluare pentru animatorii implicați, pentru a se evalua cât mai multe aspecte implicate în activităţile desfăşurate, dar mai ales gradul de atingere a obiectivelor propuse. 

Concluzie: 

În urma activităților desfășurate, beneficiarii au evidențiat faptul că jocurile de comunicare, precum și celelalte activități propuse în proiect, au reușit să-i apropie pe părinți de copii lor, încercând să empatizeze reciproc prin comunicarea eficientă. Participanții au evidențiat faptul că evenimentele organizate au reprezentat o modalitate de prevenție a comportamentelor adictive în rândul elevilor, precum și o atitudine civică legată de  problema adicțiilor. Beneficiarii și-au manifestat dorința de a se implica și mai mult în astfel de proiecte de dezvoltare comunitară. Animatorii organizatori au identificat modalități de îmbunătățire a activității, pe baza feed-back-ului cules de la participanți. (Timiș Ionița, Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr”)