Finalizarea lucrărilor de restaurare și consolidare a Ansamblului Mănăstirii Tazlău, finanțate prin POR 2014-2020
Luni, 18 decembrie, la Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” Tazlău din județul Neamț, a avut loc recepția lucrărilor de restaurare a ansamblului monahal nemțean. La eveniment au participat oficialitățile locale, reprezentanții firmelor care au reabilitat complexul monahal, precum și obștea monahală care viețuiește în cadrul mănăstirii.
Întregul proces desfășurat potrivit cerințelor specifice domeniului monumentelor istorice a vizat restaurarea, consolidarea, protejarea și punerea în valoare a clădirilor monument istoric ce alcătuiesc Ansamblul Mănăstirii Tazlău.
Restaurarea propriu-zisă a presupus consolidarea și protejarea a cinci clădiri monument istoric ce fac parte din Ansamblul Mănăstirii Tazlău, și anume: Biserica „Nașterea Maicii Domnului”, Casa Domnească, Turnul Clopotniță, Turnul de apărare și Zidul de incintă. Acestea au fost finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020.
În urma finalizării lucrărilor de restaurare, moaștele Sfântului Chiriac de la Tazlău vor fi așezate spre închinare în interiorul locașului de cult.
Mai multe detalii despre restaurarea Ansamblului Mănăstirii Tazlău am aflat de la Ionuț Bursuc, managerul proiectului:
Cu ajutorul lui Dumnezeu, s-au finalizat lucrările de restaurare al ansamblului arhitectural al Mănăstirii Tazlău și sperăm că atât comunitatea Tazlău, cât și pelerinii din țară și din străinătate să perceapă și să aprecieze lucrările care au fost efectuate aici. Ne bucurăm că la nivelul comunității Tazlău există deja interes și apreciere pentru acest proiect. Aceasta se manifestă în rândul generației tinere, pentru că sunt niște copii minunați aici, în Tazlău care, pe lângă alte activități frumoase pe care le desfășoară, au creat o aplicație, „Descoperă Tazlău”, prin intermediul căreia și-au propus să promoveze ceea ce este valoros aici, la nivelul întregii comunități dar, mai ales, acest locaș restaurat. Noi considerăm că ei sunt principalii destinatari ai acestui proiect și ei vor da tonul pentru ceea ce va urma din perspectiva vizitării acestui locaș după finalizarea proiectului și după redeschiderea sa pentru public, care estimăm că va avea loc începând cu 1 ianuarie 2024, el urmând ca în cursul anului să fie și resfințit. După resfințire, locașul va fi pus în circuitul turistic și își va relua activitatea liturgică, activitate care este esențială în cadrul acestui așezământ.
La rândul său, părintele Iosif Chiriac, starețul Mănăstirii Tazlău, a transmis gândul său la acest eveniment istoric:
Lucrarea aceasta sau, mai bine zis, proiectul de restaurare a fost finanțat prin fonduri europene. Este un proiect ajuns la final și este dorit ca să se deschidă și pentru turiști, pelerini, pentru oamenii care vor vizita acest monument istoric, această oază de spiritualitate, această oază duhovnicească. Este un moment plin de încărcătură și de emoție pe care l-am așteptat și pe care îl împlinim prin vrednicia tuturor celor implicați în acest proiect, a proiectanților, a constructorilor, a firmei de consultanță etc. Peste treizeci de persoane ne-am întâlnit la ședințele de progres timp de cinci ani, aproape șase. Bineînțeles că au fost și inerente situații de confruntări, dar totul spre binele proiectului. De aceea, suntem bucuroși de acest lucru. Să rânduiască Bunul Dumnezeu și Maica Domnului ca el, odată deschis, să crească și numărul de viețuitori monahali, dar și cel de pelerini și de turiști.
Scurt istoric
Așezământul monahal de la Tazlău apare menționat pentru prima dată într-un document din 30 octombrie 1458, când Ștefan cel Mare, la rugămintea egumenului Mănăstirii Bistrița, Eustatie, întărește hotarele braniștei Mănăstirii Tazlău până la Răchitiș. Între anii 1496-1497 are loc construcția bisericii de zid „Nașterea Maicii Domnului” de la Tazlău pe locul vechii biserici de lemn construită de Alexandru cel Bun, fiind una dintre cele mai monumentale ctitorii ale Voievodului Ștefan cel Mare.
Din punct de vedere arhitectural, biserica mănăstirii de la Tazlău este construită după un plan treflat cu sânurile laterale rotunjite, dar de mici dimensiuni, în comparație cu absida alungită a altarului. Aceasta dispune de contraforturi la pronaosul evidențiat printr-un decroş, la abside și în colțurile pridvorului adăugat la sfârşitul secolului al XVI-lea, în timpul Movileștilor. La exterior, decorația bisericii este realizată prin două rânduri de ocnițe aflate sub cornișă și un rând de firide alungite care înconjoară biserica pe toată înălțimea fațadelor.