(Foto) Mănăstirea Vatoped și împrejurimile sale
Mănăstirea Vatoped ‒ vedere de pe poteca ce vine dinspre Mănăstirea Zografu / Foto: Pr. Silviu Cluci
Basorelieful în marmură îl reprezintă pe Ştefan cel Mare încoronat, închinând Maicii Domnului cu Pruncul în braţe o bisericuţă / Foto: Pr. Silviu Cluci
Turnul Maicii Domnului, din colţul de nord-est al mănăstirii, zidit de Sfântul Neagoe Basarab / Foto: Pr. Silviu Cluci
Paraclisul Cuviosului Mucenic Eftimie şi al celor doisprezece mucenici monahi vatopedini / Foto: Pr. Silviu Cluci
Paraclisul Cuviosului Mucenic Eftimie şi al celor doisprezece mucenici monahi vatopedini / Foto: Pr. Silviu Cluci
„Şi au ieşit şi s-au suit în corabie, şi în noaptea aceea n-au prins nimic.” ‒ Ioan 21, 3 / Foto: Pr. Silviu Cluci
Întemeiată încă din timpul Sfântului Constantin cel Mare, Mănăstirea Vatoped a fost distrusă şi refăcută de mai multe ori, de-a lungul istoriei. După incendierea ei de către piraţii arabi, la începutul veacului al X-lea, este refăcută de trei nobili bizantini trimişi aici de către Sfântul Atanasie Athonitul, astfel că prima atestare documentară o avem de la 985, când apare semnătura stareţului Mănăstirii Vatoped într-un document al protosului Sfântului Munte. Din acea vreme şi până astăzi, Lavra Vatopedului ocupă al doilea loc în ierarhia mănăstirilor athonite, după Mănăstirea Marea Lavră.