Kiriakonul Schitului Sfânta Ana – Athos
Kiriakonul Schitului Sfânta Ana din Muntele Athos a fost ctitorit în anul 1680 de către patriarhul ecumenic Dionisie al III-lea, care se retrăsese în Mănăstirea Marea Lavră.
„Sfânta Ana” este cel mai mare şi cel mai vechi schit din Sfântul Munte şi depinde de Marea Lavră. A fost întemeiat în secolul al XIV‐lea, prima obşte urcând în aceste locuri de la Mănăstirea Vuleftiria, distrusă de piraţi. La început, monahii şi‐au construit colibe, apoi chilii mai mari.
Kiriakonul Schitului Sfânta Ana din Muntele Athos a fost ctitorit în anul 1680 de către patriarhul ecumenic Dionisie al III-lea, care se retrăsese în Mănăstirea Marea Lavră. La 25 octombrie 1686, în biserica nouă a schitului au fost aduse de la schitul Provata moaştele Sfintei Ana – partea de jos a piciorului stâng, care este acoperit cu piele. Biserica a fost extinsă și împodobită cu fresce în secolul al XVIII-lea.
Minunea Sfinților Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie și Orest
Atunci când s-a început împodobirea bisericii cu frescă, pictorii Athanasie și Constantin ceruseră o sumă exagerat de mare de la părinții aghianiți pentru zugrăvirea kiriakonului Schitului Sfintei Ana. Părinții, fiind săraci, nu aveau, desigur, atâția bani, așa că pictorii au plecat înspre partea Marii Lavre, spre marea întristare a aghianiților. Pe drum însă au întâlnit cinci oameni ”neobișnuiți”, pe care numai privindu-i primeau insuflare.
– Binecuvântați, au spus pictorii.
– Domnul, au răspuns într-un glas cei cinci și au întrebat:
– Cine sunteți și unde mergeți?
– Suntem pictori de biserici și plecăm de la Sfânta Ana pentru că nu am putut ajunge la o înțelegere cu părinții în privința banilor, ca să le zugrăvim kiriakonul.
Atunci, unul din cei cinci, cel care părea să fie mai mare între ei, le-a spus cu asprime:
– Ce ați făcut voi e de neîngăduit… E posibil să cereți atâția bani de la niște părinți lipsiți de averi, de vreme ce sunt cu toții monahi? E posibil? Uite, și cei patru frați ai mei spun același lucru. Sunteți de acord, Auxentie, Evghenie, Mardarie și Orest?”.
– Da, la fel gândim și noi, Eustratie!
Cei doi iconari s-au pierdut cu firea, înțeleseseră că au de-a face cu niște sfinți. Aceia le-au mai spus și următorul lucru:
– Să vă întoarceți și să pictați kiriakonul și cât vă dau părinții, atâta să luați, zicând «să fie blagoslovit!», nimic altceva. De asemenea, în partea stângă să îi zugrăviți pe cei Cinci Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie și Orest.
Îndată după aceasta, cei cinci au dispărut de la fața ochilor uimiți ai celor doi pictori, care, copleșiți, își tot făceau semnul crucii pe drumul de întoarcere către schit, unde au pictat în chip deosebit kiriakonul, după ce mai înainte le-au istorisit minunea părinților schitului.
Odoarele kiriakonului
Astăzi, în kiriakonul schitului, pelerinul se poate închina la următoarele Sfinte Moaşte: piciorul stâng (partea de jos) al Sfintei Ana, Capul Cuviosului Mucenic Macarie, Capul Cuviosului Mucenic Nectarie, o parte din Moaştele Cuviosului Mucenic Nichita, părticele de la Sfinţii: Vasilie cel Mare, Pantelimon, Ioan Gură de Aur, Artemie, Gheorghe (sânge), Haralambie, Trifon, Teodor, Parascheva.
De asemenea, lângă strana arhierească se află şi Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana. Sunt consemnate nenumărate minuni ale Sfintei Ana care le ajută mai ales pe femeile infertile să dobândească copii, atunci când acestea o cheamă cu credinţă în rugăciunile lor.
Biserica Sfântul Ioan – Piață din București
Vechiul Katholikon al Mănăstirii Xenofont
Realizat deCitește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro