În rugăciune, „ne dăm întâlnire” cu Hristos
La Tatăl nostru nu implorarea vine pe primul loc, ci acceptarea și încuviințarea. Dacă vom putea ajunge la aceasta, atunci vom descoperi libertatea, libertatea față de nevoia de a face un lucru sau altul. Calea spre înainte este foarte simplă: pas cu pas. Noi complicăm lucrurile prin temerile noastre. Această libertate ne permite să privim totul prin „prisma divinului”: și totul pare plin de minuni!
Părintele Aleksandr Meni subliniază că există trei tipuri de rugăciune: de implorare („preferata noastră”, adaugă el), de mărturisire și de mulțumire. El remarcă faptul că toate sunt bune, doar că la Tatăl nostru nu implorarea vine pe primul loc, ci acceptarea și încuviințarea. Dacă vom putea ajunge la aceasta, atunci vom descoperi libertatea, libertatea față de nevoia de a face un lucru sau altul. Calea spre înainte este foarte simplă: pas cu pas. Noi complicăm lucrurile prin temerile noastre. Această libertate ne permite să privim totul prin „prisma divinului”: și totul pare plin de minuni.
Rugăciunea Domnului începe prin invocarea Dumnezeului ca Tată în ceruri. Ce înseamnă aceasta? Că El Se află în patria noastră. Părintele Aleksandr continuă prin a dovedi acest lucru printr-un poem al lui Lermontov, numit Îngerul, despre sufletul adus de îngeri pe pământ pentru a fi născut: în care rămâne cântarea îngerilor. Noi suntem oaspeți aici, nu aparținem, suntem făcuți să ni se pară inconfortabil – „ne ciocnim cu lumea și ne rănește”. Astfel, trebuie să apelăm la Duhul Sfânt, mai ales când suntem împreună. Părintele Aleksandr amintește despre întâlnirea ucenicilor cu Iisus înviat și salutul său „Pace vouă”. Această întâlnire o vom avea atunci când ne rugăm; pentru ea ne rugăm. Acesta încheie printr-o rugăciune introdusă de cuvintele următoare: Astfel să ne rugăm pentru a ști că El Se află aici cu noi. Cuvântul lui Dumnezeu va fi cu noi. Îl vom lua acasă și va trăi în noi. Și, în final, să trăim în lumină și speranță. Noi, credincioșii, suntem oameni fericiți care nu profită de bucuria lor; suntem oameni bogați care nici nu ne însușim, nici nu ne folosim comoara. Astfel, astăzi vom spăla totul – resentimentele, dezamăgirile, grijile și așteptările, păcatele și poverile. Aducem aceste lucruri Domnului ca să ne întărească, întrucât acesta este cel mai important lucru.
(Pr. Andrew Louth, Gânditori ortodocși moderni. De la Filocalie până în prezent, traducere de Lucian Filip, Cristian Untea, Justin A. Mihoc, Editura Doxologia, Iași, 2017, pp. 598-599)
Maica Domnului, mama sufletelor noastre
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro