Academicianul Constantin Orghidan va fi reînhumat la locul de veci al familiei din cimitirul Bellu

Episcopia Caransebeşului

Academicianul Constantin Orghidan va fi reînhumat la locul de veci al familiei din cimitirul Bellu

    • deshumarea academicianului Constantin Orghidan
      PS Lucian al Caransebeșului, săvârșind un parastas pentru academicianul Constantin Orghidan

      PS Lucian al Caransebeșului, săvârșind un parastas pentru academicianul Constantin Orghidan

Luni, 18 septembrie, au fost deshumate rămășițele pământești ale academicianului Constantin Orghidan, înhumat la anul 1944 în cimitirul din Oțelu Roșu. Acest lucru s-a săvârșit cu binecuvântarea și participarea Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului și cu toate aprobările necesare, în urma solicitării Academiei Române.

Potrivit solicitării Academiei Române către Episcopia Caransebeșului de a muta rămășițele în cimitirul Bellu din București, o echipă supravegheată de reprezentanții Episcopiei a efectuat procedura de deshumare, urmând ca rămășițele găsite să fie transportate în Capitală.

După ce a fost scos sicriul de zinc din pământ, Preasfințitul Părinte Episcop Lucian a săvârșit o slujbă de pomenire.

Academicianul inginer Constantin Orghidan a decedat la 29 august 1944, în localitatea Oțelu Roşu din județul Caraș-Severin. Fiind condiții de război, nu a putut fi transportat la Bucureşti, şi a fost îngropat în cimitirul din localitate, în sicriul de zinc pe care îl avea pregătit. Ulterior, schimbarea regimului politic, prin instaurarea dictaturii comuniste, dar şi lipsa urmaşilor, au aşternut tăcerea asupra numelui şi amintirii sale, fiind astfel încălcată dorința creştinească, testamentar exprimată, de a fi înmormântat alături de mama sa, Eufrosina Orghidan, pe care o venera, la locul de veci al familiei din cimitirul Bellu. Din documentele de arhivă rezultă că mama sa, Eufrosina Orghidan, ca și unchiul şi mătușa sa (Radu şi Smaranda Orghidan) sunt înmormântați la cimitirul Bellu.

Constantin Orghidan s-a născut în 22 iunie 1874 la București. El a fost inginer, colecționar, vicepreședinte al Societații Numismatice Române (1933-1944) și membru de onoare al Academiei Române. Biblioteca Academiei Române a primit din partea lui aproximativ 10.000 de artefacte valoroase adunate de-a lungul vieții, donate instituției în anul în care acesta a trecut la cele veșnice. Cea mai spectaculoasă și cunoscută piesă din colecția donată este Marea Camee a României (posibil secolul IV d.Hr.), a treia ca mărime din lume, potrivit Bibliotecii Academiei Române.

Citește despre: