Cu bărbăţie să răbdăm toate pentru Domnul, aşa cum se cuvine să rabde ostaşii viteji care nici de moarte nu se înfricoşează pentru împăratul lor. De ce n-am fost supuşi unor amărăciuni atât de multe şi de mari atunci când slujeam lumii şi grijilor lumeşti? De ce acum, când ne-am apropiat să slujim lui Dumnezeu, suntem supuşi necazurilor de tot felul? Să ştii că, pentru Hristos se revarsă asupra noastră necazurile ca săgeţile. Le sloboade asupra noastră vrăjmaşul nostru, diavolul, ca să se răzbune pe noi prin ele, pentru bunătăţile pe care nădăjduim şi ne străduim să le primim, şi totodată pentru a ne slăbănogi sufletele prin întristare, prin trândăvie, prin lene, lipsindu-ne în acest chip de fericirea pe care o aşteptăm. 

(Sfântul Ignatie Briancianinov, Cuvinte către cei care vor să se mântuiască, traducere de Adrian și Xenia Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, Bucureşti, 2000, p. 32)