Când rugăciunea noastră este smerită, când este însoțită de faptele iubirii și ale milosteniei, Dumnezeu ne răspunde pe măsură.

Pomenește-L în tot locul pe Iisus ca să găsești în toate neputințele medicamentul potrivit. Ai durere? Prin chemarea Numelui lui Iisus vei găsi ușurare și lumină! Ai mâhnire? Cheamă-L pe Iisus și mângâierea se va arăta înlăuntrul inimii tale! Te cuprinde deznădejdea? Nu șovăi, pune-ți nădejdile în Iisus și sufletul tău se va umple de îndrăzneală! Te necăjesc gândurile trupești și te atrag plăcerile simțurilor? Primește focul mistuitor al Numelui lui Iisus și aruncă neghina în cuptor! Te tulbură grijile lumești? Grăiește: „Luminează-mă, Iisuse, cum să îmi rezolv problema și fă să mă port după voia Ta sfântă!”. Și degrabă te vei liniști și vei păși cu nădejde.

În toate și pentru toate așază Numele lui Iisus ca temelie, acoperământ și podoabă și nu te teme de vrăjmași! Să te înfricoșezi doar când le faci pe toate fără Iisus. Fără medicament să nu aștepți vindecarea și înlăturarea putreziciunii!

(Avva Efrem Filotheitul, Sfaturi duhovnicești, traducere Părintele Victor Manolache, Editura Egumenița, Alexandria, 2012, p. 39)