În Marea Britanie, milioane de oameni fac eforturi pentru a înțelege un fluturaș de salariu sau mersul trenurilor și au dificultăți când trebuie să plătească o factură cu necesitățile locuinței. Mulți oameni nu-și pot găsi un loc de muncă pentru că se chinuie să citească și să interpreteze documente grafice. Acestea sunt constatările organizației National Numeracy – o asociație caritabilă care se ocupă de adulții și copiii cu un nivel scăzut al aptitudinilor pentru aritmetică.

Statisticile guvernamentale arată că în această țară aproape jumătate din populația muncitoare se descurcă cu matematica doar la nivelul școlii primare. Chris Humphries, directorul organizației amintite, spune că doar 15% dintre britanici mai studiază matematica după vârsta de 16 ani, în comparație cu 50-100%, cum se întâmplă în cele mai dezvoltate țări.

Elevii și părinții, în fața dificultăților matematicii

Copiilor le este frică să ceară ajutor atunci când întâmpină dificultăți la lecțiile de matematică de la școală, aceasta e concluzia studiului realizat de cercetătorii de la Opinion Matters. Cercetarea a vizat o mie de elevi cu vârste între 10 și 16 ani, descoperindu-se că două treimi dintre ei s-ar lupta mai degrabă singuri sau ar cere ajutorul prietenilor sau al familiei decât să întrebe profesorul atunci când vine vorba de problemele de matematică. Motivele pentru care elevii nu cer ajutorul sunt teama de a nu părea ridicoli, jena sau pur și simplu nu doresc să atragă atenția asupra lor. Studiul sugerează că adolescenții sunt mai timizi decât elevii din clasele mai mici atunci când vine vorba de a răspunde la întrebări în clasă. Totodată, băieții au fost mai dispuși decât fetele să răspundă la întrebări, și, de asemenea, cu mai multe șanse să se descrie ca fiind foarte buni la matematică.

Cercetarea a inclus și chestionare pentru o mie de părinți. Aproximativ o cincime din ei au afirmat că nu au abilitățile matematice pentru a-și ajuta copiii la temele pentru acasă, iar aproape două treimi din ei au declarat că nu se simt confortabil cu noile metode de predare a matematicii care se folosesc astăzi în școli.

Peter Lacey, membru al Asociației Profesorilor de Matematică a menționat că școlile ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea lentă a încrederii elevilor în matematică pentru că „încrederea și competența merg mână în mână”.

Predarea matematicii în SUA

În 2010, în SUA au fost identificați aproape de trei ori mai mulți elevi cu dificultăți de învățare a matematicii decât erau în anii ‘70-‘80.Această creștere ridică întrebarea dacă schimbarea principiilor în educație din ultimele decenii, dar și sărăcia sau instrucția ineficientă au determinat creșterea numărului de copii cu rezultate modeste.

De-a lungul ultimelor decenii, predarea matematicii în SUA a trecut de la modelul tradițional la „reforma matematicii”. Modelul tradițional a fost criticat pentru că se baza pe memorarea pe de rost, mai degrabă decât pe înțelegerea conceptuală. Reformatorii matematicii au ridiculizat abordarea tradițională, susținând că aceasta îi învață pe elevi doar cum să urmeze direcția profesorului în rezolvarea problemelor obișnuite, dar nu-i învață pe aceștia cum să gândească critic sau cum să rezolve probleme cu un grad mai mare de dificultate. Argumentul adus de ei a fost că predarea tradițională nu se ridică la nivelul așteptărilor lumii secolului XXI.

Critica adusă predării tradiționale a matematicii se bazează, în mare parte, pe interpretarea greșită a modului în care această disciplină a fost percepută de miile de elevi care au eșuat în încercarea de a o învăța, metoda dovedindu-și însă eficacitatea în trecutul nu foarte îndepărtat.

În clasele mai mici, matematica mentală și sensul numărului sunt punctate înainte ca elevii să fie obișnuiți să se descurce cu operațiile și rezultatele care implică numere. Elocvența procedurală este rareori atinsă.

În locul metodelor standard pentru adunare, scădere, înmulțire și împărțire, elevii învață metode și strategii alternative: ei lucrează în grupuri, într-un mediu colaborativ de învățare. Munca în clasă este centrată pe elev și este bazată pe cercetare.

Astăzi, însă, în clasele mici, gruparea elevilor în funcție de abilități a dispărut aproape în totalitate. Reformatorii resping ideea conform căreia înțelegerea și descoperirea pot fi dobândite de elevi prin rezolvarea individuală a unor seturi de probleme de matematică și că deprinderea metodelor printr-o activitate susținută este o condiție prealabilă înțelegerii. O mare parte din instituțiile de învățământ din această țară consideră că acum este invers; dacă elevii dobândesc înțelegerea, atunci necesitatea de a lucra mai multe probleme poate fi evitată.

Lipsa educației timpurii, o cauză a deficiențelor de învățare

Modul în care profesorii obișnuiesc să predea matematica reflectă și intervențiile lor eficiente și răbdarea lor pentru acei elevi care se străduiesc, dar au rezultate modeste sau deficiențe de învățare.

Într-o lucrare renumită care a abordat problema elevilor care nu reușesc să învețe să citească, Reid Lyon (2001)a concluzionatcă motivul este lipsa educației timpurii și a unei instruiri eficiente în clasele de început. În plus, copiii care provin din medii defavorizate ajung să aibă dificultăți în ceea ce privește învățarea cititului, având nevoie mai târziu de servicii speciale de educație. Aceste constatări sunt importante deoarece o dinamică asemănătoare este și în cazul învățării matematicii.

Posibile soluții pentru deficiențele de învățare

Studiile recente împart elevii care au dificultăți de învățare a matematicii în două categorii: cei cu realizări modeste și cei care au dificultăți mai serioase de învățare a matematicii. Specialiștii spun că elevii cu realizări modeste nu prezintă deficite cognitive și ar putea să învețe matematica dacă primesc o îndrumare potrivită.

Tratamentul aplicat elevilor cu rezultate modeste sau cu dificultăți de învățare a matematicii include și câteva dintre metodele tradiționale de predare a acestei disciplinei.

Un manual de educație specială cunoscut (Rosenberg et. al, 2008) constată că până la 50% dintre elevii care au dificultăți de învățare pot învinge această problemă în momentul în care primesc o formare explicită în școală.

Eficiența instruirii explicite

Site-ul What Works Clearinghouse (al Institutului Științelor Educației din SUA) confirmă eficiența instruirii explicite afirmând: „Instruirea explicită include oferirea de modele competente de rezolvare a problemelor, verbalizarea proceselor de gândire (profesorul permite elevului să adreseze și să răspundă la întrebări), activitate ghidată, feedback corectiv și evaluare frecventă și constantă. Ea trebuie să fie explicită și sistematică”. Instruirea explicită a arătat în mod constant efecte pozitive asupra performanței elevilor.

În zona dedicată comentariilor, un cititor consideră că abilitățile pot fi întărite fără înțelegere, însă înțelegerea fără abilități este lipsită de sens. „Au existat o serie de lucruri referitoare la predarea și învățarea matematicii care nu mi-au plăcut și cu care, practic, am crescut, dar gândirea pedagogică actuală a luat-o într- o direcție greșită”, scrie acesta.

Alt cititor apreciază că „adesea, cea mai bună soluție este cea care este mai simplă. Dacă nu investim într-o educație viguroasă a matematicii pentru copii din timp, vom plăti scump pentru această omisiune mai târziu”.

Pentru cei pasionați și pentru cei mai puțin pricepuți, pentru cei mici, dar și pentru cei mari, matematica este o realitate, mai apropiată sau mai îndepărtată. Ea ne ajută în ordonarea gândirii și în sarcinile de zi cu zi. Însă, cum spunea Albert Einstein: „În mijlocul teoremelor și ecuațiilor, nu uitați omul”.

Surse de documentare: www.educationnews.org,  www.bbc.co.uk, www.anulmatematicii.ro