Lumea are mulți săraci cu duhul, dar nu cum se cuvine. Și mulți care plâng, dar pentru pagube de bani sau pentru pierderea fiilor. Și mulți blânzi, dar către patimile necurate. Mulți care flămânzesc și însetoșează, însă pentru a răpi cele străine și a câștiga cu nedreptate. Mulți milostivi, însă către trup și către ale trupului. Și curați cu inima, însă pentru slava deșartă. Și făcători de pace, dar care supun sufletul trupului. Mulți prigoniți, dar pentru că sunt fără de rânduială. Mulți ocărâți, dar pentru păcate rușinoase.

Dar numai aceea sunt fericiți, care pentru Hristos și după Hristos fac și pătimesc acestea. De ce? Pentru că a lor este Împărăția Cerurilor (Matei 5, 3), și aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8) și celelalte. Drept aceea, sunt fericiți, nu pentru că le fac pe acestea sau pentru că le pătimesc, căci și cei spuși mai înainte fac aceleași lucruri, ci sunt fericiți pentru că le fac și le pătimesc acestea pentru Hristos.

(Sfântul Maxim Mărturisitorul, Patrusute Cugetări Creștine, traduse de Cuviosul Paisie Velicicovschi, Editura Credința Strămoșească, 1998, p. 93)