Învăţătura Bisericii noastre Ortodoxe spune că la dumnezeiescul Botez primim un înger care ne ajută pe calea mântuirii în toată viaţa noastră pământească.

Îngerul păzitor are o legătură directă cu sufletul nostru, fiind mijlocitorul întâlnirii noastre personale cu Dumnezeu. El este martorul tăcut a ceea ce făptuim şi gândim, îndreptându-ne spre bine şi izbăvindu-ne de rău.

Această fiinţă raţională, spirituală şi liberă ne-a fost dată de către Dumnezeu în clipa Botezului, ca să ne ajute a păşi pe calea mântuirii. Preotul se roagă astfel pentru pruncul adus la Botez: „Însoţeşte viaţa lui cu înger de lumină, ca să-l izbăvească pe el de toată bântuiala potrivnicului, de întâmpinarea celui viclean, de demonul cel de amiază şi de năluciri rele”.

Misiunea îngerului păzitor presupune şi îndemnarea persoanei umane spre căutarea lui Dumnezeu, după cum ne învaţă Sfântul Vasile cel Mare: „Fiecare credincios are un înger ca apărător şi păstor, care să-l îndrume în viaţă”. Fără protecţia permanentă a îngerului păzitor, omul s-ar afla la dispoziţia răutăţilor de tot felul ale demonilor. Sfântul Ioan Gură de Aur îi prezintă pe îngeri ca modele bune de urmat.

Necredincioşii păgâni şi eretici nu primesc de la Dumnezeu îngeri păzitori, întrucât nu sunt botezaţi întru numele lui Iisus Hristos şi nu cred în îngeri.

Se cuvine să fim conştienţi de ajutorul îngerului nostru păzitor, care este pururea cu noi. Să împlinim voia lui Dumnezeu după sfatul bun al îngerului păzitor. În rânduiala de rugăciuni ale creştinului se află şi Canonul către Îngerul păzitor, în care omul se roagă îngerului său să-l păzească şi să-l povăţuiască pe calea către Dumnezeu.