Cartea de cult utilizată în cadrul slujbei botezului, numită Molitfelnic, cuprinde și o rânduială pe scurt a botezului, pentru cazurile când slujba trebuie făcute repede, pentru ca pruncul să nu moară nebotezat (așa numitul „botez din necesitate” sau „de urgență”). Aceasta constă din: binecuvântarea mare, rugăciunile începătoare, o rugăciune prescurtată pentru sfințirea apei de botez (în care se toarnă apoi și picături din untdelemnul binecuvântat), afundarea cu formula sacramentală a botezului, mirungerea, înconjurarea mesei pe care se află Evanghelia, cântând „Câți în Hristos”, apolisul (formula de finalizare a slujbei) și împărtășirea.

În cazul în care cel botezat în acest mod va supraviețui, atunci se va face ulterior toată slujba botezului, după rânduială, fără să se mai repete însă sfințirea apei, afundarea și mirungerea.

În cel mai bun caz, botezul pruncilor nu trebuie amânat mult după naștere, ci preoții trebuie să-i învețe pe enoriașii lor, ca aceștia îndată după naștere să aducă pe pruncii lor la botez, pentru ca ei să nu se lipsească în vreun fel, din nebăgare de seamă a părinților, de acest sacrament și astfel să se pericliteze mântuirea lor.

(Părintele Ene Braniste, Liturgica specială, EIBMBOR, pp. 405-406)