Marele voievod al Moldovei, Sfântul Ștefan, este cinstit anual aici în ultima duminică a lunii iulie, prin manifestări religioase și culturale și prin depunerea de coroane și flori în semn de omagiu. Evenimentul poartă numele de „Sărbătoarea Războienilor” și se dorește a fi o mărturie a recunoştinţei posterităţii pentru cei căzuţi în luptă de-a lungul timpului.

Prin concepţia sa arhitectonică, monumentul realizat de sculptorul alsacian Veisenberger simbolizează marea confruntare de la Valea Albă. Deasupra coloanei de granit se află un vultur din bronz care sfâşie un drapel turcesc, mai jos – un vultur şi o cruce, iar sub cruce – un basorelief înfăţişând lupta de la Războieni și pe Sfântul Voievod Ștefan. Mihail Sadoveanu ne amintește un fapt, însemnat pe o plăcuță prinsă în monument: „Aici s-a dat cea mai crâncenă bătălie din veacurile Moldovei”.

Istoria Sărbătorii Războienilor

La sfârșitul secolului al XIX-lea, ofițerii din Regimentul 15 Dorobanți din Piatra Neamț au luat inițiativa ridicării unui monument comemorativ al marii lupte pentru apărarea țării de la Valea Albă. Comitetul format pentru această cauză îl avea în frunte pe profesorul V.A. Urechia, care s-a ocupat de strângerea de fonduri. Opera lui Veisenberger a fost inaugurată la finele lui octombrie 1897, printr-o înălțătoare sărbătoare patriotică.

Șase ani mai târziu, în august 1903 avea loc prima ediţie a „Sărbătorii Războienilor”, organizată la iniţiativa lui Spiru Haret, pe atunci ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice.

Astăzi, la acest moment de recunoştinţă eternă eroilor neamului au loc manifestări cu caracter religios pentru pomenirea ostaşilor căzuţi pe aceste meleaguri, în lupta lor pentru apărarea fiinţei naţionale, aducându-li-se cinstire prin depuneri de jerbe de flori și amintindu-li-se jerfta prin evocări istorice.