Altă biserică prezentă la Locurile Sfinte – în ordine cronologică după Biserica Ortodoxă – este Biserica Armeană. Ea s-a separat de Biserica apostolică după Sinodul al IV-lea de la Calcedon din anul 451. Este o Biserică necalcedoneană. În urma marilor adversități care au durat în secolele V și VI, Biserica Armeană s-a organizat separat, formându-și un patriarhat, iar la Locurile Sfinte, o mitropolie. În anul 1311 această mitropolie a fost ridicată la rang de patriarhie.

Biserica Armeană este bine organizată și una dintre cele mai combative la Sfintele Locuri. De-a lungul istoriei ea a avut numeroase conflicte religioase cu Biserica Ortodoxă greacă, din dorința de a câștiga supremația absolută în locul adevăratei Biserici apostolice, mai ales sub dominația arabă și otomană.

În prezent, Biserica armeană de la Sfintele Locuri are în frunte un patriarh, 8 episcopi, 32 de slujitori, 70 de călugări și 2.500 de credincioși, și este concentrată în special în „cartierul armean” din Ierusalimul vechi. Ea este prezentă la Ierusalim încă din primele veacuri creștine. Cele mai importante așezăminte religioase armene din Ierusalim sunt următoarele: Palatul patriarhal, unde se află sediul patriarhului, sinodul, cancelaria și locuințele slujitorilor; un seminar armean recent organizat, ce pregătește pe viitorii slujitori la Sfintele Locuri; o școală pentru copii; un spital pentru pelerini; două mănăstiri armene, dintre care cea pentru călugări este închinată Sfântului Apostol Iacob cel Mare. Au și o mare bibliotecă cu circa 4.000 de manuscrise din secolele XII-XIV. În apropiere se află și catedrala patriarhală armeană, închinată Sfântului Apostol Iacob cel Mare. Se zice că aici ar fi ucis Irod pe Sfântul Apostol Iacob, ale cărui sfinte moaște se află în această biserică.

Toate aceste așezăminte religioase armene se găsesc în partea de sud-vest a cetății Ierusalimului, spre Muntele Sion, și formează așa-numitul „Cartier Armean”, frumos întreținut. Armenii mai au un paraclis, cu două altare suprapuse, în cadrul Bisericii Sfântului Mormânt. Aici slujesc zilnic cinci preoți și diaconi și fac liturghie pe Mormântul Domnului, în fiecare noapte, după greci, între orele 2-4. Ultimul paraclis armean este altarul de la Biserica Nașterii Domnului din Betleem. Acestea sunt în prezent așezămintele Bisericii Armene cele mai importante din Țara Sfântă. Biserica Armeană recunoaște astăzi supremația Bisericii Ortodoxe din care s-a desprins.

(Arhimandrit Ioanichie Bălan, Pelerinaj la Mormântul Domnului, Editura Mănăstirii Sihăstria, 2010, pp. 362-363)