Care sunt simptomele slavei deșarte?
Simptomele slavei deșarte sunt următoarele: nesuferirea reproșurilor, setea de laude, căutarea căilor ușoare, orientarea continuă după alții: „Ce o să spună cutare și cutare? Cum o să li se pară asta? Ce o să creadă?”.
Și mândria, și amorul propriu, și slava deșartă, la care se pot adăuga aroganța, lăudăroșenia, îngâmfarea, sunt forme diferite ale unui singur fenomen fundamental: egocentrismul. Vom păstra acest termen generic, care acoperă toate conceptele enumerate mai sus.
Din toate aceste cuvinte, prin înțelesul cel mai dens se deosebesc două: slava deșartă și mândria; potrivit Scării, acestea sunt ca tânărul și bărbatul, ca grăuntele și pâinea, ca începutul și sfârșitul.
Simptomele slavei deșarte, acestui păcat primordial, sunt următoarele: nesuferirea reproșurilor, setea de laude, căutarea căilor ușoare, orientarea continuă după alții: „Ce o să spună cutare și cutare? Cum o să li se pară asta? Ce o să creadă?”.
„Slava deșartă vede de departe privitorul cum se apropie, și pe cei mânioși îi face blânzi, pe cei ușuratici – serioși, pe cei împrăștiați – adunați, pe cei lacomi – înfrânați, și așa mai departe” – toate acestea atâta timp cât sunt spectatori...
Timiditatea copilărească și adolescentină nu sunt adesea decât amorul propriu și slavă deșartă ascunse.
Prin aceeași orientare după privitor se explică păcatul îndreptățirii de sine, care adeseori se furișează pe nebăgate de seamă chiar și în spovedania noastră: „sunt păcătos ca toți”, „n-am decât păcate mărunte – n-am omorât pe nimeni, n-am furat”, și așa mai departe.
În jurnalele contesei Sofia Andreevna Tolstaia există un pasaj caracteristic: „Și faptul că nu m-am priceput să-mi educ copiii (măritându-mă de fetiță și trăind închisă 18 ani la țară) mă chinuie deseori”. Principala frază de pocăință este pe deplin desființată de îndreptățirea de sine dintre paranteze. (Preotul Aleksandr Elceaninov)
(Cum să biruim mândria, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2010, pp. 48-49)
Maica Domnului – modelul nostru de smerenie
Dumnezeu lucrează prin noi, spre folosul altora
Citește despre:Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro