Să ne asemănăm, iubiților întru Hristos fiii mei, în această nejudecare, în această dragoste adevărată pentru aproapele nostru, oamenilor sfinți. Să ne străduim să nu observăm și nici chiar să nu cunoaștem greșelile celor de aproape ai noștri și întotdeauna să recunoaștem doar păcatele proprii.

Fie ca una din cele mai iubite și permanente rugăciuni ale noastre să fie: „Așa, Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele” (Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul). Să facem legământ cu Domnul nostru Iisus Hristos, să iertăm din toată inima toate supărările ce ne-au fost pricinuite din partea apropiaților noștri și niciodată să nu judecăm pe nimeni. Și dintr-o dată vom simți în inima noastră pacea lui Hristos și bucuria Lui. Îi vom fi dragi Lui, ca cei mai iubiți și prețuiți copii ai Lui. Pentru această iubire față de aproapele nostru, Domnul va revărsa peste noi toată dragostea și milostivirea Lui cea nespusă.

(Sfântul Ierarh Serafim (Sobolev), Făcătorul de minuni din Sofia, Predici, Editura Adormirea Maicii Domnului, București, 2007, p. 164)