Nu trebuie să aflăm căile Domnului
Când Cuviosul Antonie cel Mare începuse să cugete asupra unor probleme asemănătoare, a auzit un glas: „Omule, nu este treaba ta să afli căile Domnului, smerește-te!”.
Mulți suferă de așa-numita „întrebăciune”, duh de iscodire. Necontenit pun altora și lor înșiși întrebări: „Dar de ce?”, „Dar pentru ce?”. Cândva sufeream și eu de acest neajuns. Dar când am citit articolul Episcopului Ignatie, „Căile Domnului”, s-a produs în mine însumi o schimbare. Am înțeles că nu trebuie să aflăm căile Domnului.
Când Cuviosul Antonie cel Mare începuse să cugete asupra unor probleme asemănătoare, a auzit un glas: „Omule, nu este treaba ta să afli căile Domnului, smerește-te!”. Monahul nu trebuie să-și rânduiască viața pe temeiul înțelepciunii sale. El trebuie să meargă pe calea ascultării. Nimic nu este mai păgubitor pentru un monah, decât să-și rânduiască viața după judecățile sale.
(Starețul Nicon de la Optina, Editura Doxologia, Iași, 2011, p. 225)
Omul smerit se cunoaște după pășit
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Mitropolia Moldovei și Bucovinei | © doxologia.ro