Ce să le spunem celor care nu cred în viața de după moarte?

– Oamenii sunt nedumeriți și, la drept vorbind, mulți nu cred în această cinste, care ne este promisă de către Sfinții Părinți în viața viitoare, pentru că satana a umilit omenirea în fața propriilor săi ochi. Însă aceasta este o adevărată onoare și în asta trebuie să credem: omul este chipul lui Dumnezeu, pentru aceasta S-a și întrupat Fiul lui Dumnezeu, pentru a reînnoi Chipul Său. În scrierile Sfinților Părinți este dezvoltată această idee.

– Se pot mântui oamenii păcătoși care nu s-au pocăit?

– Acesta este un adevăr îngrozitor: păcătoșii care nu s-au pocăit, după moarte pierd orice posibilitate de a se schimba spre mai bine, ceea ce înseamnă că rămân tot timpul predați chinurilor veșnice (păcatul nu are cum să nu chinuie). Prin ce este demonstrat acest lucru?

Cine nu știe cât de greu este pentru un păcătos să se apropie, fără harul lui Dumnezeu, de la calea cea îndrăgită de el, a păcatului, spre calea faptelor bune! Cât de adânc se înrădăcinează păcatul în sufletul păcătosului și rădăcinile sale în toată ființa, dându-i păcătosului înfățișarea sa, care vede lucrurile altfel decât sunt în firea lor, care se prezintă pe sine într-un chip încântător! De aceea, vedem că există mulți păcătoși care nu se gândesc la manipularea lor, nu se consideră pe ei înșiși mari păcătoși, pentru că iubirea de sine și mândria îi orbesc; în cazul în care se consideră păcătoși, atunci se dedau deznădejdii diavolești, care răspândește un întuneric adânc în mintea lor și le îndârjește puternic inima.

(Sfântul Ioan de Kronstadt, Cum ne mântuiește Dumnezeu, Editura Sophia, București, 2012, p. 11)