După încheierea căsătoriei, primele şi cele mai însemnate îndatoriri ale soţului sunt faţă de soţie, iar ale soţiei – faţă de soţ. Ei trebuie să trăiască unul pentru celălalt, să-şi dea viaţa unul pentru celălalt. Căsătoria este unirea a două jumătăţi într-un întreg. Două vieţi sunt legate cu o legătură atât de strânsă, încât nu mai sunt două vieţi, ci una. Atât soţul, cât şi soţia poartă până la sfârşitul vieţii sfinţita răspundere pentru fericirea şi supremul bine al celuilalt.

(Sfânta Muceniță Alexandra, Cum să întemeiem o familie ortodoxă, Editura Sophia, București, 2011, p. 36)