Rugăciunea lui Iisus trebuie să fie rostită în felul următor: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă!”.

Dacă stai, șezi, mănânci, călătorești ori faci altceva ‒ rostește întotdeauna această rugăciune cu străduință îndemnându-te către ea, pentru că ea nimicește vrăjmașii nevăzuți, precum ostașul nimicește dușmanii cu sulița.

Întipărește-o și în gândul tău, nu te rușina s-o spui orișiunde te vei afla, iar când limba și gura vor obosi, atunci roagă-te numai în gând. De la rostirea îndelungată a rugăciunii cu limba se naște rugăciunea cu mintea, iar de la ea ‒ cea a inimii.

(Sfântul Cuvios Paisie Velicikovski de la Neamț, Crinii țarinei sau Flori preafrumoase adunate pe scurt din Dumnezeiasca Scriptură, Editura Bisericii Ortodoxe din Moldova, Orhei, 1995, p. 26)