– Dar pentru ce e nevoie de osteneală de bunăvoie în viața noastră?, a întrebat teologul.

Monahul Hrisostom nu auzise întrebarea, dar după puțin timp s-a îndreptat cu ochii înlăcrimați. Și-a înălțat privirea spre cer și și-a încrucișat mâinile pe piept, a făcut o mișcare pe scaun, ca și cum ar fi vrut să se așeze mai bine, apoi a rămas nemișcat, de parcă ar fi uitat că se găsea între noi.

– Părinte Hrisostom, nu ați răspuns la întrebarea mea, a zis mai accentuat teologul.

– Care întrebare, iubitule, care?, a zis cu uimire Monahul, ca și cum și-ar fi revenit din absorbirea lui, iar fața mi se părea „ca o față de înger” (Fapte 6, 15)...

– V-am întrebat, a răspuns teologul, spre ce anume țintește nevoința de bunăvoie?

– Dar nu aceasta a fost tema noastră inițială, iubitul meu, a observat Monahul Hrisostom. Sincer, mă puneți în încurcătură cu astfel de întrebări. E ca și cum m-ați întreba pentru ce există crucea în viața noastră? De altfel, chiar și analiza teoretică a importanței nevoinței de bunăvoie nu va putea să vă ofere prea multe lămuriri, fiindcă osteneala nu e teorie, ci un mod de viață. Creștinismul nu-l putem înțelege teoretic, ci numai dacă trăim poruncile. Creștinismul e numai trăire, e viață, e plugărie sufletească. Hristos n-a formulat teorii superioare. El a dat numai schiță vieții sufletului. Când spunem cât de frumos și măreț vorbește Sfânta Evanghelie, trebuie să ne gândim în ce măsură noi le trăim și le simțim. Când vom iubi pe Domnul și „ne vom răstigni trupul împreună cu patimile și poftele” (Galateni 5, 24), atunci vom înțelege poate „marea taină a evlaviei (creștinătății)” (I Timotei 3, 16) de care vorbește și vom înțelege poate fraza ioaneică: „Dar sunt și multe altele câte a făcut Iisus, care, dacă s-ar fi scris în parte, cred că lumea aceasta n-ar cuprinde cărțile scrise” (Ioan 21, 25).

(Teoclit Dionisiatul, Dialoguri la Athos, Vol. I – Monahismul aghioritic, traducere de Preot profesor Ioan I. Ică, Editura Deisis – Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul, Alba Iulia, 1994, pp. 111-112)

I. Fuga de lume

II. Despre smerenie și slavă deșartă

III. Cum putem trăi creștinismul

IV. Cred, ca să pot înțelege