Încearcă să nu faci nici un efort ca să poţi ceea ce nu poţi, ci arată-I Domnului neputinţa ta şi roagă-L să te întărească să faci voia Lui! Însăşi rânduiala vieţii noastre îţi arată care este voia Lui în fiecare clipă şi să te străduieşti să-I ceri mereu putere s-o împlineşti. Atunci când uiţi, sau doreşti ce nu ţi-ar fi de folos pe Cale, arată-I Domnului toate şi iarăşi cere putere să biruiască în tine dorinţele ziditoare. Să te întrebi mereu care din cele pe care le faci slujesc scopului tău, acela de a fi fericit cu Domnul, şi pe acelea să le faci, iar pe celelalte să le jertfeşti, să le răstigneşti!

La început e mai greu, dar apoi e foarte simplu. Nu mai trebuie să faci cine ştie ce efort să nu te uiţi la TV dacă ai făcut efortul să nu ai televizor, de exemplu! Pentru noi, acel Nu este şi rămâne Nu! Şi gata! Vrăjmaşul încearcă alte ispite. Dar noi mereu şi mereu, cu ajutorul lui Dumnezeu, ne înarmăm împotriva ispitelor prin efortul de a fi mereu cu Domnul! Asta e tactica noastră de luptă: să fim cu Domnul!

Atunci ştim şi avem încredere că El luptă şi ne învaţă toate. Fără El nu putem face nimic! Osteneala zilei, fie fizică, fie altfel, e o binecuvântare când tot ce faci e de dragul Domnului şi al poruncilor Sale! Când eşti cu El, totul este bucurie, chiar şi când te doare sau te întristează ceva. Dar această stare e greu de realizat. Primii paşi pe Cale sunt destul de dureroşi, pentru că egoismul e foarte puternic şi mândria şi voia proprie îţi sunt slugi bine echipate pentru război lung. Dar cine ştie ce voieşte nu se sperie de greutate!

(Monahia Siluana Vlad, Uimiri, rostiri, pecetluiri, Editura Doxologia, pp. 38-39)