Cel ce păzește poruncile este păzit de porunci
Porunca are rost să ne disciplineze, să ne ducă către Dumnezeu, să ne ducă în fața lui Dumnezeu, să ne apropie de Dumnezeu și, în măsura în care ne apropiem de Dumnezeu, ne și asemănăm cu El.
În general, oamenii se manifestă spontan, adică cum le vine, sau, după o expresie din părțile de unde sunt eu, din satul meu, „cum le țapă dinlăuntru”. Așa cum îi vine, așa se manifestă. Or în privința împlinirii poruncilor noi trebuie să avem în vedere o rânduială, și dacă avem în vedere rânduiala, atunci ne putem și disciplina prin poruncă. Porunca are rost să ne disciplineze, să ne ducă către Dumnezeu, să ne ducă în fața lui Dumnezeu, să ne apropie de Dumnezeu și, în măsura în care ne apropiem de Dumnezeu, ne și asemănăm cu El.
Cine păzește poruncile este păzit de porunci. Sfântul Simeon Noul Teolog zice că „cel ce păzește poruncile, nu numai el păzește poruncile, ci și poruncile îl păzesc pe el”.
(Arhimandritul Teofil Părăian, Veniți de luați bucurie, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2001, p. 111)
Pe cât de mult aleargă omul să-i ajute pe ceilalți, tot atât prisosește harul lui Hristos în el
Site dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro