Sfinții au fost oameni de o neobișnuită lepădare de sine, smeriți și neiubitori de stăpânire. Tocmai pentru aceasta, însă, au avut mare putere harică asupra oamenilor.

Iubitorii de stăpânire îi înstrăinează de obicei pe alții de ei. Prizonieri ai patimii iubirii de stăpânire, ei irită iubirea de stăpânire a altora și pierd astfel posibilitatea vreunei influențe asupra lor. Cel ce a pierdut puterea asupra propriului suflet cum ar putea să stăpânească asupra altora?

Nu căuta puterea, și Dumnezeu ți-o va da; stăpânește asupra păcatelor tale, iar când va veni vremea, îți va da El puterea și asupra semenilor tăi, spre folosul lor.

(Arhimandritul Serafim Alexiev, Tâlcuire la Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, traducere din limba bulgară de Gheorghiță Ciocioi, Editura Sophia, București, 2011, p. 48)