Rezervaţi-vă timp pentru a comunica cu fiecare copil. Când apare în familie un nou copil, hotărâţi cât timp veţi dedica în mod exclusiv comunicării cu primul născut. Primul născut trebuie să ştie că dispune întotdeauna de o anumită porţiune din timpul părintelui, pe care o poate petrece doar împreună cu el.

Respectaţi diferenţele dintre copii. Este aparent corect să i se dea fiecărui copil acelaşi număr de clătite la micul dejun ‒ însă această „corectitudine” nu ia în considerare faptul următor: copiii pot avea apetit diferit. Dacă veţi auzi fraze cum ar fi „Dar, de ce el a primit trei clătite, iar eu doar două?”, răspundeţi: „Încă îţi mai e foame? Să-ţi dau o clătită întreagă sau jumătate? Una întreagă? Acum ţi-aduc”. În modul acesta se schimbă accentele de sens. Nu afirmaţi: „Primeşti la fel de mult ca fratele tău mai mare”. Acum puteți să spuneţi cu totul altceva: „Sunt gata să satisfac dorinţele tale personale”.

(Viaţa de familie, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, Bucureşti, 2009, p. 86)