Izvorul Sfântului Sava cel Sfințit
Izvorul acesta se află în afara incintei Mănăstirii Sfântului Sava cel Sfinţit, în spatele bisericii mari, spre poalele muntelui.
În timpul Sfântului Sava, când abia se aşezaseră în Lavră, monahii se necăjeau mult pentru aducerea apei de la mare distanţă. Fericitul părinte, văzând pe monahi mâhniţi, a alergat la rugăciune. După rugăciune a auzit imediat un zgomot ca de pârâu din josul stâncii şi, aplecându-se, a văzut la lumina lunii un asin care săpa pământul cu piciorul şi după ce a săpat şi a adâncit scobitura şi-a pus botul şi a băut.
Cuviosul s-a dus de îndată acolo unde a văzut pe asin săpând şi a aflat un izvor de apă dulce. Această apă curge până astăzi pe toată perioada anului, iar în timpul verii este răcoroasă şi desfătătoare. Se spune că izvorul are debit variabil, în funcţie de câţi vieţuitori are mănăstirea.
Astăzi, apa acestui izvor este băută de părinţi ca aghiasmă şi se dă credincioşilor pentru izbăvirea de boli şi de multe neputinţe.
Paraclisul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” de la Marea Lavră
Schitul „Sfântul Antonie” de la Iezerul-Vâlcea
Realizat deSite dezvoltat de DOXOLOGIA MEDIA, Arhiepiscopia Iașilor | © doxologia.ro