Fugind din calea prigoanelor din Imperiul Roman, mulți dintre creștinii primelor veacuri au găsit adăpost pe Muntele Sinai, iar din secolul al III-lea în locurile sfinte din jurul Muntelui Horeb și din sudul Sinaiului s-au creat mici comunități monahale.

În anul 330, Sfânta Elena a construit în locul Rugului Aprins o mică biserică închinată Născătoarei de Dumnezeu și un foișor care să servească ca adăpost pentru monahi.

În secolul al IV-lea, pelerina occidentală Egeria consemna faptul că Rugul la care se închinase Moise încă exista, fiind cinstit de către credincioşi, dar menţiona şi existența, în Sinai, a unei comunități monahale semnificative și înfloritoare.

O etapă importantă în istoria acestui loc sfânt începe în secolul al VI-lea, când împăratul Iustinian (527-565) a ordonat construirea unei cetăți mari și puternice, care să împrejmuiască construcțiile Sfintei Elena, adică biserica mare și chiliile pentru monahi. Ctitoria Sfântului Împărat Iustinian a fost numită iniţial „Sfânta Mănăstire Împărătească de pe Muntele Sinai, unde a păşit Dumnezeu”. Pentru a-i apăra pe călugări de repetatele raiduri ale triburilor arabe, împăratul a adus aici câteva detaşamente de soldaţi valahi, ca să apere lavra. Aşa se face că, timp de sute de ani, strămoșii noştri şi-au adus o contribuţie importantă la protejarea mănăstirii.

După cucerirea peninsulei Sinai de către arabi în anul 641, mănăstirea și-a continuat netulburată existența, după ce Mohamed a semnat celebrul Ahtiname, prin care musulmanii au datoria de a-i apăra pe monahi și de a nu le percepe taxe.

Timp de câteva secole, Mănăstirea „Sfânta Ecaterina” a fost un puternic centru de pelerinaj pentru creştinii dornici să se închine la moaştele Sfintei Muceniţe Ecaterina. După o perioadă dificilă de ocupaţie mamelucă, a urmat cucerirea Egiptului și a Sinaiului de către otomani, în anul 1517. Noii stăpânitori au respectat drepturile mănăstirii.

Când Napoleon a cucerit Egiptul (1797-1804), a luat mănăstirea sub protecția sa și a reconstruit peretele de nord al acesteia, care se prăbușise în anul 1798 în urma unor ploi torențiale.

La începutul secolului al XX-lea, Sinaiul devenise o destinație greu accesibilă, încât pe la marea lavră nu treceau mai mult de o sută de pelerini anual. Din 1950, statul egiptean a iniţiat un amplu proces de consolidare a infrastructurii. Datorită noilor drumuri, pelerinii au început să vină în număr tot mai mare pentru a se închina Sfintei Ecaterina. Astăzi, chiar și o mie de vizitatori trec zilnic pragul mănăstirii. Pentru aceştia s-a amenajat un arhondaric care oferă toate condiţiile pentru cazarea pelerinilor şi o trapeză specială pentru ei.

Mănăstirea „Sfânta Ecaterina” este deschisă de luni până sâmbătă, doar între orele 9.00-12.00. Duminica, mănăstirea este închisă pe toată perioada zilei.

În prezent, în mănăstire se nevoiesc 25 de monahi de mai multe naționalități, iar slujbele se oficiază în greaca bizantină.

Date de contact

Adresă: Saint Catherine, South Sinai Governorate, Egipt

Telefon: +20 69 3470353

Site: sinaimonastery.com

Program de vizitare: zilnic, între orele 9:00-23:30, cu excepția zilelor de vineri și duminică

(Foto) Mănăstirea „Sfânta Ecaterina” din Sinai – locul de unde Dumnezeu i-a vorbit lui Moise

(Video) Moaștele Sfintei Mucenițe Ecaterina