Să coborâm cerul în inimile noastre!
“Cred că viaţa noastră, dacă nu se încadrează şi nu se desfăşoară continuu în acest mod al vieţii mistice şi al Cinei celei Mari este seacă. Viaţa noastră este foarte îndurerată şi lipsită de conţinut..” Părintele Eusebiu Giannakakis îşi povăţuia fii duhovniceşti conform Tradiţiei Apostolice şi Patristice şi le cultiva sufletele, astfel încât ei să poată participa des la Taina Dumnezeieştii Euharistii fiindcă ştia că Dumnezeiasca Împărtăşanie este medicamentul nemuririi, secretul sfinţirii şi arvuna Împărăţiei ce va să vină.
La Editura Doxologia a apărut lucrarea “Să coborâm cerul în inimile noastre!”, autor Părintele Eusebiu Giannakakis.
Sfaturile părintelui Eusebiu Giannakakis, cuprinse în acest volum, sunt culese din cartea “Înger pământesc şi om ceresc – Părintele Eusebiu Giannakakis (1910-1995), traducere din limba neogreacă de Mircea Ştefan, apărută la Editura Doxologia, Iaşi, 2013.
În cele cincisprezece capitole ne sunt prezentate subiecte cum ar fi înălţimea preoţiei, folosul suferinţelor, necesitatea unui program duhovnicesc, puterea rugăciunii sfinţilor.
Suntem îndemnaţi să ne urmărim pe noi înşine: cum vorbim, cum gândim, cum simţim, cum acţionăm. Să ne supunem voii lui Dumnezeu, să priveghem, să luăm aminte la noi înşine şi să luptăm ca să fim pe placul lui Dumnezeu. Să fim întotdeauna îngăduitori, întotdeauna compătimitori, întotdeauna bucuroşi.
Primul dintre toate bunurile acestei vieţi, ne spune părintele, este iubirea. Cine iubeşte, este cu adevărat bogat. Bogat nu este acela care deţine lucruri sau bani, ci acela care dă. În facerea de bine se află bogăţia şi tot sensul bogăţiei. Şi dacă vei vrea să te faci părtaş problemelor oamenilor şi îi vei compătimi şi vei suferi împreună cu ei, atunci vei fi foarte aproape de Dumnezeu şi Dumnezeu va fi cu tine.
Familia, în viziunea părintelui, este ca o seră în care se cultivă virtuţile lui Dumnezeu: iubirea. pacea, îngăduinţa bună şi sfânta colaborare. Duhul Sfânt să domnească în casă, să pună în bună rânduială şi să sfinţească legăturile membrilor acesteia şi orice activitate.
Părintele voia ca fiii lui duhovniceşti să fie bucuroşi. Nu ar putea învinge ispitele şi greutăţile dacă nu ar fi bucuroşi şi nu ar avea pace. Se întrista când vedea pe cineva mâhnit sau amărât. Considera că omul creştinul nu este sărman, nenorocit, el este binecuvântat. Dorea să ridicăm crucea luptei noastre zilnice cu o dispoziţie bucuroasă. Stresul este de neconceput, mai ales pentru oamenii bisericii. Stresul înseamnă credinţă puţină, înseamnă egoism. Creştinii nu au probleme, le-a rezolvat deja jertfa lui Hristos de pe cruce.
Oricât de urât s-ar putea oamenii cu noi, oricât ne-ar nedreptăţi , oricât de mult am suferi, noi trebuie, ne sugerează părintele, să fim atenţi la sufletele noastre. Mai bine tăcere şi rugăciune… să fim deasupra acestor răutăţi prin bunătate, prin compătimire, prin iubire.
Ni se vorbeşte în acest volum despre iertare, despre rostul mâncării şi despre recunoştinţă. Ne sunt date sfaturi pentru o vieţuire îngerească.
În lucrare sunt abordate, şi teme precum Sfânta Taină a Spovedaniei şi Sfânta Taină a Împărtăşaniei. Părintele îşi povăţuia fii duhovniceşti conform Tradiţiei Apostolice şi Patristice şi le cultiva sufletele, astfel încât ei să poată participa des la Taina Dumnezeieştii Euharistii fiindcă ştia că Dumnezeiasca Împărtăşanie este medicamentul nemuririi, secretul sfinţirii şi arvuna Împărăţiei ce va să vină. A spus într-o predică: “Cred că viaţa noastră, dacă nu se încadrează şi nu se desfăşoară continuu în acest mod al vieţii mistice şi al Cinei celei Mari este seacă. Viaţa noastră este foarte îndurerată şi lipsită de conţinut..”
La Taina Dumnezeieştii Euharistii, din Paharul Vieţii, luăm Trupul şi Sângele lui Hristos şi devenim una cu El. Reuşim să ne atingem ţelul nostru: îndumnezeire. Şi pentru că Dumnezeu este atotputernic, ne încredinţează părintele că şi credinciosul va fi, şi el, puternic de vreme ce se face una cu El. Când omul este unit cu Dumnezeu nu mai este atras de nicio ispită.
Părintele îşi doreşte ca Hristos Cel pe care Îl primim de fiecare dată, nu numai să ne încălzească, ci să aprindă în noi un foc care să ardă răul şi păcatul. În sufletul nostru îl găzduim pe Domnul cerului şi al pământului, aşadar nu ne mai ajunge timpul să ne gândim că ceva ne-a deranjat sau că aproapele nostru ne-a supărat:
Cartea “Să coborâm cerul în inimile noastre!”, autor părintele Eusebiu Giannakakis poate fi cumpărată de la magazinul online Doxologia, de la librăriile Doxologia, precum şi de la celelalte librării din Iaşi şi din ţară.