Consilierii de probaţiune din cadrul Serviciului de Probaţiune (SP) din Iaşi rememorează experienţe interesante, inedite şi modul în care voluntarii au folosit ce au învăţat în activităţile lor ulterioare. „Specificul activităţii de probaţiune, cu elemente de drept, psihologie şi asistenţă socială, a atras, de-a lungul timpului, multe persoane care doreau să capete o perspectivă diferită faţă de ce înseamnă justiţia pentru publicul larg. Deplasarea accentului de pe pedeapsă, încarcerare, represiune, pe sancţiuni alternative la detenţie, care iau în considerare cauzele comportamentului infracţional şi încearcă să ofere soluţii de reabilitare comportamentală a individului, a fost şi este în continuare punct de atracţie, inspiraţie pentru persoanele care vin la Serviciul de Probaţiune pentru a deveni voluntari“, a subliniat Oana Paicu, consilier de Probaţiune - Instanţa pentru Minori. La primele întâlniri cu voluntarii, se realizează o prezentare a principalelor atribuţii ale consilierilor de probaţiune, şi anume:

- întocmirea de referate de evaluare la solicitarea parchetelor sau a instanţelor, care au ca obiect o analiză complexă, psiho-socială, a background-ului familial şi social al învinuitului/inculpatului, cu scopul de a se identifica acei factori care au generat comportamentul infracţional;

- supravegherea persoanelor care au fost sancţionate cu pedeapsa închisorii cu suspendare sub supraveghere, precum şi a minorilor care au primit măsura educativă a libertăţii supravegheate;

- asistenţă şi consiliere oferite persoanelor aflate în supraveghere, în vederea corectării, remedierii factorilor de risc identificaţi anterior.

Activitatea de probaţiune presupune un contact nemijlocit cu infractorii, care, în cadrul Serviciului de Probaţiune, sunt numiţi beneficiari, pentru a se evita etichetarea, scopul final fiind reintegrarea socială a acestor persoane în comunităţile de provenienţă.

„Consilierii de probaţiune apreciază munca voluntarilor“

Un prim pas în această direcţie este asigurarea unui climat securizant, de încredere şi non-etichetare, în armonie cu cadrul legal, de control şi monitorizare. În acest context, voluntarii desfăşoară o gamă foarte diversă de activităţi, simţindu-se integraţi în echipa serviciului. Astfel, activităţile de voluntariat includ: participare la întrevederile de evaluare, supraveghere, asistenţă şi consiliere, efectuarea programului individual de informare cu beneficiarii pe teme prestabilite (informare juridică, informare pe tema dependenţei de droguri, alcool, jocuri de noroc etc.), deplasarea pe teren pentru vizite neprevăzute sau pentru înmânarea diverselor documente (înştiinţări, convocări, avertismente), plasarea corespondenţei către instituţiile colaboratoare, studierea dosarelor penale în vederea realizării referatelor de evaluare, implicare în actualizarea permanentă a bazei de date cu beneficiarii Serviciului de Probaţiune şi activităţi administrative. Voluntarii consideră că beneficiile acestor activităţi sunt: acumularea de cunoştinţe teoretice interdisciplinare (drept, psihologie, asistenţă socială, sociologie), dobândirea experienţei practice necesare profesării în domeniu, participarea la cursuri de formare, utile pentru dezvoltarea abilităţilor personale şi profesionale, dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare ca urmare a contactului cu reprezentanţi ai diferitelor instituţii colaboratoare şi beneficiari din categorii sociale diferite, iniţierea în construirea relaţiei specialist-beneficiar, socializarea cu echipa de consilieri de probaţiune (relaţie de mentorat). „Consilierii de probaţiune apreciază munca voluntarilor nu numai din perspectiva ajutorului concret oferit, ci şi din perspectiva bucuriei de a împărtăşi din experienţa acumulată şi de a oferi o mână de ajutor unor tineri aflaţi la început de drum. Din acest motiv, împlinirea a zece ani de voluntariat în cadrul Serviciului de Probaţiune reprezintă un prilej de întâlnire, rememorare, analiză a beneficiilor obţinute şi a experienţei câştigate“, a remarcat Oana Paicu.