Iconografie
 

Icoana Maicii Domnului „Axion Estin” („Karyotissa”)
Icoana rugăciunii – Deisis-ul din Vladimir
Icoanele Bisericii - mijloace de a slavoslovi pe Dumnezeu
Icoana Maicii Domnului „Cea de toți fericită” (Ovsepetaia)
Ferecătura icoanei Sfintei Treimi (pictată de Sfântul Cuvios Andrei Rubliov)

Icoana Maicii Domnului „Axion Estin” („Karyotissa”)

Pe tronul din Sfântul Altar se află una dintre cele mai renumite icoane din Sfântul Munte, Maica Domnului „Karyotissa”, cunoscută mai ales sub numele de „Axion Estin”.

Icoana rugăciunii – Deisis-ul din Vladimir

Icoana creează o legătură puternică între om și Dumnezeu. Există o dimensiune obiectivă a limbajului icoanei, dar și o dimensiune cu totul personală, în care se recunoaște oricine se roagă. O icoană poate să deschidă lumea noastră lăuntrică. Rugăciunea ne golește de egoism, făcând loc Celui Căruia ne rugăm.

Icoanele Bisericii - mijloace de a slavoslovi pe Dumnezeu

Icoana este un mijloc necesar pentru om, care constituie un prilej de a înălța mintea lui de la trup prin simțuri, atât cât este cu putință, la Persoana Dumnezeu-omenească a Domnului și la frumusețea Duhului.

Icoana Maicii Domnului „Cea de toți fericită” (Ovsepetaia)

Icoana Maicii Domnului „Cea de toți fericită” (Ovsepetaia) este o reprezentare a Împărătesei Cerurilor pornind de la condacul al XIII-lea din Acatistul Bunei Vestiri: „O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toţi sfinţii…”.

Ferecătura icoanei Sfintei Treimi (pictată de Sfântul Cuvios Andrei Rubliov)

Se poate afirma că fără ferecătura aplicată pe icoană la începutul secolului al XVII-lea icoana nu ar fi supraviețuit până în prezent într-o stare de conservare atât de bună.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Ocrotitoare nebiruită” de la Mănăstirea Cutlumuş, Athos

Această icoană se află la Mănăstirea Cutlumuş din Muntele Athos, într-un paraclis ridicat special pentru aceasta, în partea de nord a katholikonului mănăstirii.

„Icoana este dogma transpusă cu ajutorul culorilor”

„În erminia picturii bizantine exista în trecut o slujbă: consacrarea pictorilor. Căci, de fapt, pictorul, chiar și cel laic, este ca un preot. Ceea ce face preotul la altar, face și pictorul, în fața unui panou. Dacă prin Sfânta Liturghie, preotul sfințește, la fel, pictorul sfințește și el, transfigurează o bucată de perete, un panou sau o bucată de scândură”, afirmă părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița.

În icoană, sfinții sunt transfigurați, plini de frumusețe cerească

Icoana ortodoxă exprimă și propovăduiește că Dumnezeu-Omul este faptul central al istoriei omenești, Care îi dă sens și conținut. De aceea toate mijloacele în icoană apar transfigurate, pline de frumusețe cerească și frumusețe, liberă de greutatea materială, în întregime duhovnicești și sfințite, cum se potrivește noii creații, pe care a creat-o Domnul prin venirea Lui pe pământ.

Icoana Maicii Domnului „Vindecătoarea” („Țelitelnița”)

Icoana originală, cunoscută sub numele de „Țelitelnița” sau „Vindecătoarea” s-a aflat în Biserica Țilkan din regiunea Kartli, Georgia. Aceasta a fost zugrăvită pe vremea Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Georgiei (14 ianuarie). O copie a icoanei Maicii Domnului „Vindecătoarea” se află în Mănăstirea Alexeev din Moscova, înaintea căreia se săvârșesc minuni consemnate încă din secolul al VIII-lea.

Fascinantul mister al picturii exterioare pentru mănăstirile din Moldova

„La Moldovița, toți sfinții pictați pe pereții exteriori ai bisericii se roagă Domnului. Dar pentru ce se roagă? Se roagă pentru Moldova, pentru Rareș, pentru ierarhie și pentru Biserica Ortodoxă în ansamblu, ca să nu ajungă sub păgâni. Acesta este planul iconografic din Moldova, cu sfinți militari, dar militarii aceștia luptă pentru Cer, nu pentru pământ. Deci nu război cu interese pământești, ci cerești.” 

Pagini