Iconografie
 

Icoanele ne pun față în față cu Dumnezeu
Icoana Maicii Domnului „Cea de toți fericită” (Ovsepetaia)
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Ocrotitoare nebiruită” de la Mănăstirea Cutlumuş, Athos
Icoana Maicii Domnului „Imnul Acatist” de la Mănăstirea Dionisiu
Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare

Icoanele ne pun față în față cu Dumnezeu

Dictonul „Crede și nu cerceta” este unul occidental și nu are nimic comun cu Ortodoxia, nu se găsește în Sfânta Scriptură. Tocmai, Domnul cere: „Cercetează și crede!”. „Dacă omul este foarte corect și sincer cu sine, poate să trăiască un moment de revelație și chiar să se convertească, să cedeze evidenței, luminii, adevărului și să ajungă în starea Sfântului Pavel, aflat pe drumul Damascului, sau să ajungă, fără a-și da seama, să uite de el și de ce se întâmplă cu el: să-și scape mapa din mână, sau să-l podidească lacrimile fără să știe de ce”, spune părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița.

Icoana Maicii Domnului „Cea de toți fericită” (Ovsepetaia)

Icoana Maicii Domnului „Cea de toți fericită” (Ovsepetaia) este o reprezentare a Împărătesei Cerurilor pornind de la condacul al XIII-lea din Acatistul Bunei Vestiri: „O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toţi sfinţii…”.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Ocrotitoare nebiruită” de la Mănăstirea Cutlumuş, Athos

Această icoană se află la Mănăstirea Cutlumuş din Muntele Athos, într-un paraclis ridicat special pentru aceasta, în partea de nord a katholikonului mănăstirii.

Icoana Maicii Domnului „Imnul Acatist” de la Mănăstirea Dionisiu

Poate cel mai de seamă odor al Mănăstirii Dionisiu este Icoana Maicii Domnului „Imnul Acatist”, dăruită în anul 1375 de împăratul Alexie al III-lea Comneanul Sfântului Dionisie Ctitorul.

Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare

Icoana Sfântului Împărat şi întocmai cu Apostolii Constantin (sec. XV - XVI), este astăzi păstrată în muzeul bisericesc al Sfintei Mitropolii de Corint şi provine de la Schitul „Sfântului Constantin” din Gelini ‒ Corint, aflat într-o peşteră.

Icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Hadâmbu

Zidurile bisericii Mănăstirii Hadâmbu din judetul Iași adăpostesc un mare dar al lui Dumnezeu pentru noi, Icoana Maicii Domnului, ce izvorăște tămăduiri celor ce se roagă cu credință.

Cercul și Divinitatea

Formele sunt esențiale în pictură și arhitectură, cu o simbolistică aparte, „citită” cu ușurință de cunoscători. În spațiul religios ortodox, componentele cercului sunt obligatorii pentru că deschid privitorului perspectiva veșniciei. De pildă, „la o icoană, nimic nu trebuie să fie matematic”, ne-a spus părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița.

Icoana Maicii Domnului Paramythía (Mângâietoarea)

Această icoană a Maicii Domnului este o frescă din secolul al XIV-lea, care s-a aflat pe zidul exterior al bisericii mari a Mănăstirii Vatoped. După săvârşirea minunii din 21 ianuarie 1320, când a salvat obştea şi mănăstirea de la pieire, icoana a fost strămutată în stânga katholikonului, într-un paraclis închinat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Fascinantul mister al picturii exterioare pentru mănăstirile din Moldova

„La Moldovița, toți sfinții pictați pe pereții exteriori ai bisericii se roagă Domnului. Dar pentru ce se roagă? Se roagă pentru Moldova, pentru Rareș, pentru ierarhie și pentru Biserica Ortodoxă în ansamblu, ca să nu ajungă sub păgâni. Acesta este planul iconografic din Moldova, cu sfinți militari, dar militarii aceștia luptă pentru Cer, nu pentru pământ. Deci nu război cu interese pământești, ci cerești.” 

Icoana Maicii Domnului „Înjunghiata” (Esfagmeni) de la Vatoped

El a lovit chipul din icoana Maicii Domnului cu un cuțit în obraz. Din rana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a izvorât îndată sânge, iar chipul Maicii Domnului a devenit palid.

Pagini