Iconografie

Ferecătura icoanei Sfintei Treimi (pictată de Sfântul Cuvios Andrei Rubliov)
Sfânta Treime în iconografie
Mărturia generalului austriac Paar despre icoana Maicii Domnului de la Socola
Icoana Maicii Domnului „Împuşcata” (Pyrovolithisa) de la Marea Lavră
Cercul și Divinitatea

Ferecătura icoanei Sfintei Treimi (pictată de Sfântul Cuvios Andrei Rubliov)

Se poate afirma că fără ferecătura aplicată pe icoană la începutul secolului al XVII-lea icoana nu ar fi supraviețuit până în prezent într-o stare de conservare atât de bună.

Sfânta Treime în iconografie

Biserica Ortodoxă mărturisește credința într-un singur Dumnezeu, dar întreit în persoane și deoființă. Acest adevăr este cu anevoie de înțeles pentru mintea noastră omenească și de aceea noi îl acceptăm prin credință. Cu mult mai greu este, însă, pentru un artist să surprindă această taină în imagini, dacă luăm seama la cuvintele Sfântului Apostol Pavel, care ne spune că pe Dumnezeu „nu L-a văzut nimeni dintre oameni, nici nu poate să-L vadă” (I Timotei 6,16).

Mărturia generalului austriac Paar despre icoana Maicii Domnului de la Socola

În timpul Războiului Crimeei (1854-1856), comandantul armatei austriece, Generalul Paar, a auzit că icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Socola lăcrimează și a trimis un colonel român pentru a investiga. Având confirmarea colonelului, generalul a purces la Socola.

Icoana Maicii Domnului „Împuşcata” (Pyrovolithisa) de la Marea Lavră

Această icoană, pictată în frescă, este aşezată la intrare în incinta Mănăstirii Marea Lavră. Numele icoanei provine de la o minune săvârșita la începutul secolului al XIX-lea.

Cercul și Divinitatea

Formele sunt esențiale în pictură și arhitectură, cu o simbolistică aparte, „citită” cu ușurință de cunoscători. În spațiul religios ortodox, componentele cercului sunt obligatorii pentru că deschid privitorului perspectiva veșniciei. De pildă, „la o icoană, nimic nu trebuie să fie matematic”, ne-a spus părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița.

Icoana Maicii Domnului „Serafim Ponetaevski”

La șase ani după ce a fost pictată, în 1885, icoana a devenit comoara sfântă a mănăstirii, după ce s-a arătat făcătoare de minuni. Atunci când maicile se rugau în timpul slujbelor, au observat cum chipul Maicii Domnului devenea luminos și plin de viață, ca și cum Preasfânta se afla acolo în biserică, prezentă, vie.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Antifonitria” – Constamonitu, Athos

Această icoană este unul dintre cele mai importante odoare ale Mănăstirii Constamonitu.

Icoana Maicii Domnului „Înjunghiata” (Esfagmeni) de la Vatoped

El a lovit chipul din icoana Maicii Domnului cu un cuțit în obraz. Din rana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a izvorât îndată sânge, iar chipul Maicii Domnului a devenit palid.

Icoana Maicii Domnului „Izvorâtoarea de mir” (Mirovlitissa) – Mănăstirea „Sfântul Pavel”, Athos

Potrivit tradiţiei, această icoană a fost adusă în mănăstirea sa de către Sfântul Pavel, de la Mănăstirea Mireleon din Constantinopol. Încă de când se afla în această mănăstire icoana izvora mir – de unde şi numele mănăstirii – şi a continuat să izvorască multă vreme şi la Mănăstirea Cuviosului din Sfântul Munte.

Icoana Maicii Domnului Paramythía (Mângâietoarea)

Această icoană a Maicii Domnului este o frescă din secolul al XIV-lea, care s-a aflat pe zidul exterior al bisericii mari a Mănăstirii Vatoped. După săvârşirea minunii din 21 ianuarie 1320, când a salvat obştea şi mănăstirea de la pieire, icoana a fost strămutată în stânga katholikonului, într-un paraclis închinat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Pagini