Familie

Rugăciunea pogoară pacea și bucuria în familie
Aveți grijă cum vorbiți copiilor despre sexualitate
Este bărbatul superior femeii?
Ce putem face dacă nu ne înțelegem bine cu socrii?
O formă non-fizică a abuzării: neglijarea copilului

Rugăciunea pogoară pacea și bucuria în familie

În familia unde soţii şi fiii lor se roagă mai mult lui Dumnezeu, nu este ceartă, tulburare şi dezbinare, ci numai pace, bucurie şi unire în Hristos. 

Aveți grijă cum vorbiți copiilor despre sexualitate

Liniile de apărare sunt poziţionarea sănătoasă faţă de sexualitate, o autocritică a noastră şi, dacă vreţi, îndreptarea unor elemente greşite pe care le trăim noi, în viaţa noastră sexuală ca părinţi. Aceasta constituie cea mai bună protecţie împotriva modului poligam de viaţă, care în esenţă nu exprimă şi nu satisface sufletul tânăr.

Este bărbatul superior femeii?

Voia lui Dumnezeu este supunerea reciprocă a soţilor, „supuneţi-vă unul altuia în frica lui Hristos”. Bărbatul trebuie să-şi iubească şi să-şi îngrijească femeia sa, precum şi Hristos Biserica. Chiar dacă este Domn, nu o asupreşte, nu o înrobeşte, ci se jertfeşte pe Sine pentru ea „ca s-o sfinţească” (Efeseni 5, 26). Întâietatea bărbatului în căsătorie se manifestă ca îndatorire a iubirii, a slujirii şi a jertfei de dragul femeii sale.

Ce putem face dacă nu ne înțelegem bine cu socrii?

Soţul trebuie să fie apărătorul, ca un fel de zid între soţie și rudele cu care cei tineri convieţuiesc. Primind loviturile asupra sa, el trebuie să o ferească pe soţie de posibilele ironii sau neînţelegeri legate de faptul că oamenii privesc gospodăria în diferite moduri. Oamenii privesc gospodăria în diferite moduri. Unii spală vasele imediat cum au mâncat, iar alţii doar o dată pe zi; unii sunt iritaţi de praful de pe parchet, iar alţii de aspiratorul pornit zilnic.

O formă non-fizică a abuzării: neglijarea copilului

În ultimele decenii au avut loc progrese importante în înţelegerea mecanismelor de dezvoltare a copilului, a rolului fundamental al familiei şi anturajului, factorilor negativi, inclusiv rolul abuzului emoţional, stresului din perioadele timpurii de viaţă şi al altor factori vătămători de mediu asupra dezvoltării şi creşterii.

Cum să rezolvi problemele care apar după nașterea copilului

Trebuie să se străduiască să comunice cu soţul cât mai mult. Dimineaţa, înainte de plecarea lui la serviciu, atunci când se întoarce sau noaptea, când leagănă împreună copilul, trebuie să-i spună ce s-a întâmplat peste zi. Şi să nu facă acest lucru sub forma unor pretenţii: „Uite ce fac eu, dar tu?”, ci pur și simplu să-i împărtăşească experienţa şi trăirile din ziua respectivă. În acest sens, oricât de greu i-ar fi soţului (să presupunem că este preot şi trebuie să slujească a doua zi dimineaţă, sau profesor și are cursuri, ori student cu examene), ar trebui să se concentreze un pic ca să-şi împartă viaţa cu pruncul şi cu mama lui.

Criteriile după care să te ghidezi când îți alegi partenerul de viață

Foarte important este să dăm atenţie nu numai calităţilor (pentru îndrăgostiţi este caracteris­tică idealizarea!), ci şi neajunsurilor, a minusuri­lor celuilalt – şi asta nicidecum pentru a cădea în păcatul osândirii sau pentru a-i căuta nod în papură, ci pentru a-l aprecia în mod obiectiv şi a înţelege dacă ne vom putea petrece cu el întrea­ga viaţă.

Rugăciunea în familie

Mirenii să nu uite că în lipsa unei rugăciuni comune în familie nu poate exista şi „biserica din casă”. Soţilor, organizaţi aceste momente, în funcţie de împrejurările care apar în familia voastră! Învăţaţi-vă să vă rugaţi şi învăţaţi-i şi pe copiii voştri!

Copilul îmi povestește ce a spus la spovedanie – îl opresc sau nu?

Adesea copiii nu spun ce au zis la spovedanie, ci ce au auzit de la preot. Nu trebuie nici să-i oprim să spună acestea, dar nici nu trebuie să judecăm în vreun fel cuvintele preotului, căci aceasta îi va dăuna copilului.

Cum le comunicăm copiilor dragostea noastră?

Tot ce încercăm să împlinim, ca părinţi, cu privire la copiii noştri depinde foarte mult de felul mai mult sau mai puţin iubitor în care ne comportăm faţă de ei. Dacă nu se vor simţi iubiţi de noi, copiii vor accepta mai greu ghidările noastre părinteşti. Dar dacă se vor simţi acceptaţi şi preţuiţi, vor creşte şansele să înveţe de la noi ceea ce vrem să le comunicăm ca experienţă de viaţă.

Pagini