Documentar
 

„7 Cuvinte” – povestea unui om care a petrecut 21 de ani după gratii
Sfintele moaşte de la Mănăstirea Pângăraţi
Povești de viață ale Sturzeștilor de la Miclăușeni
Doi tineri se căsătoresc din dragoste, cu ajutorul Sfântului Teofil
Sfântul Ștefan cel Mare și începutul istoriei Mănăstirii Tazlău

„7 Cuvinte” – povestea unui om care a petrecut 21 de ani după gratii

7 Cuvinte este povestea unui om care a petrecut 21 de ani după gratii: Pr. Gheorghe Calciu.

Sfintele moaşte de la Mănăstirea Pângăraţi

Pe peretele din dreapta naosului bisericii mari a Pângăraților, lângă icoana Sfântului Ierarh Nicolae, sunt aşezate spre închinare într-un baldachin de lemn frumos sculptat și inscripţionat, părticele din moaştele mai multor sfinţi, atât români, cât şi din alte neamuri. 

Povești de viață ale Sturzeștilor de la Miclăușeni

Poveștile de viață ale celor din familia Sturza, care au avut în proprietate Castelul de la Miclăușeni și care l-au locuit, sunt pe cât se poate de interesante. Împletite în viața politică a vremii, presărate cu întâlnirile rafinate ale personalităților ce poposeau la castel și condimentate cu înalte preocupări pentru cultură, artă și spiritualitate, Sturzeștii au rămas în memoria colectivă ca o prezență distinsă. Redăm în continuare câteva scurte biografii.

Doi tineri se căsătoresc din dragoste, cu ajutorul Sfântului Teofil

Părinţii fetei au făcut consiliu de familie şi au început să se sfătuiască, dar cei mai mulţi erau pentru mirele Heinrich. Mai înainte de a face pregătirile pentru nuntă, s-au gândit că ar fi bine să meargă pe la Fericitul Teofil. Acesta le-a deschis uşa, le-a dat bineţe tuturor şi le-a zis, mai înainte de a apuca să scoată ei un cuvânt: „După Ivan, după Ivan... Nu cutezaţi să o daţi după Heinrich cel prostovan...”.

Sfântul Ștefan cel Mare și începutul istoriei Mănăstirii Tazlău

Sfântul Ștefan a intrat puternic în istoria universală, iar noi îl întâlnim în ctitoriile sale care au înfrânt secolele, au biruit cutremurele, au rezistat atacurilor dușmane și au păstrat în ele legea străbună.

Sâmburele așezării monahale de la Pângăraţi

Istoria Mănăstirii Pângărați a început să se scrie cu aproape șase secole în urmă, în Poiana sihaștrilor, un loc aflat astăzi la vreo trei kilometri, în pădurea de brazi din apropierea lăcașului monahal. Se spune că acolo și-ar fi început nevoințele pe aceste meleaguri Sfântul Cuvios Simeon, mai apoi coborând în peștera pe locul căreia astăzi se înalță biserica voievodală, ce îi are ca ocrotitori pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie și pe toți Sfinții Români.  

Ce ne spun Sfinții Români din biserica nouă a Mănăstirii Pângăraţi?

În lăcașul de rugăciune al Mănăstirii Pângărați, toți sfinții pictați au ceva să-ți spună, fiecare în parte. Iar dacă îți faci timp câteva minute să-i asculți, citindu-le învățătura, cu siguranță vei pleca mai bogat sufletește. Iată ce zice Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec: „Viaţa fără cuvânt mai mult foloseşte decât cuvântul fără viaţă. Căci viaţa chiar şi în tăcere foloseşte, iar cuvântul, chiar şi strigând, supără. Dar dacă cuvântul şi viaţa se vor întâlni, fac o icoană a toată înţelepciunea”.

Icoana „Maica Domnului cu Pruncul” și tripticul Deisis de la Mănăstirea Putna

Despre icoana „Maica Domnului cu Pruncul” de la Mănăstirea Putna tradiţia spune că a fost adusă în Moldova de către cea de-a doua soţie a domnitorului Ştefan cel Mare, Maria de Mangop. O altă icoană emblematică a Mănăstirii Putna este Tripticul Deisis. Operă de o rară frumuseţe artistică, bine conservată, despre acest triptic tradiţia spune că era purtat de voievodul Ştefan cel Mare, la oblâncul şeii, în toate campaniile sale.

Sihăstria Putnei: o poiană și o cărare. Ieri și azi

La început a fost o cărare șerpuind pe lângă un pârâu, care, lăsând în urmă pădurea deasă, se deschidea într-o poiană largă și luminoasă. Aici și-a durat chilie primul monah al Sihăstriei. Urmându-i pilda, și alți părinți iubitori de rugăciune, tăcere și mai multă liniște, au ales a trăi în acest loc. În poiana care de atunci și până astăzi a rămas cu același nume: Poiana Sihăstriei.

Mucenicia Sfinților Brâncoveni – o jertfă fără pereche în istoria noastră

O cutremurătoare personalitate a trecutului nostru zbuciumat este Constantin Brâncoveanu, decapitat la Constantinopol pentru credinţa neamului nostru, dimpreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei; faptă fără pereche în istoria noastră. Cea mai profundă și mai pilduitoare moștenire este pentru noi jertfa de sine care stăruie cât vor fi veacurile — îndreptar moral al poporului nostru, o pildă uriașă de neatârnare și libertate, de stăpânire de sine, fără frică în faţa morţii, care libertate înseamnă viaţă.

Pagini