Documentar
 

Sfintele moaşte de la Mănăstirea Pângăraţi
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Bisericani
Odoarele Mănăstirii Miclăușeni
„Eroii cei mari ai naţiei noastre au dorit să vadă zilele pe care noi le-am ajuns şi nu s-au învrednicit de dânsele” (Episcopul Melchisedec Ștefănescu)
Marea Unire în amintirea contemporanilor și a presei vremii

Sfintele moaşte de la Mănăstirea Pângăraţi

Pe peretele din dreapta naosului bisericii mari a Pângăraților, lângă icoana Sfântului Ierarh Nicolae, sunt aşezate spre închinare într-un baldachin de lemn frumos sculptat și inscripţionat, părticele din moaştele mai multor sfinţi, atât români, cât şi din alte neamuri. 

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Bisericani

Prima minune de la Bisericani l-a determinat pe domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt să pună fundaţia unei biserici din piatră. Apoi, în timpul domniei lui Carol I, o parte din mănăstirile româneşti au fost transformate în puşcării, iar la Bisericani se mai întâmpla o minune: deţinuţii bolnavi, în loc să slăbănogească, se întremau.

10 sfaturi practice pentru post

Mai sunt 12 zile din Postul Crăciunului. De aceea, am căutat câteva sfaturi practice care să ne ajute să parcurgem până la final această perioadă de pregătire pentru Nașterea Domnului.

Postul Nașterii Domnului: istorie și semnificație

Postul este un act liber consimţit, reglementat de disciplina religioasă spre a pregăti creștinii pentru un eveniment important din istoria mântuirii şi reprezintă și o abţinere de la toate lucrurile și gândurile rele.

Odoarele Mănăstirii Miclăușeni

Dintre valorile de artă ale Mănăstirii Miclăușeni se păstrează și astăzi Icoana Maicii Domnului dăruită de soborul Mănăstirii Neamț în 1824, la intervenția Mitropolitului Veniamin Costachi, și ferecată apoi cu 3100 g (dramuri) de argint. Această icoană s-a dovedit a fi făcătoare de minuni, ca urmare a rugăciunii stăruitoare a credincioșilor către Maica lui Dumnezeu.

„Eroii cei mari ai naţiei noastre au dorit să vadă zilele pe care noi le-am ajuns şi nu s-au învrednicit de dânsele” (Episcopul Melchisedec Ștefănescu)

„Strămoşii noştri şi-au vărsat sângele de multe ori, şi-au pus sufletele, ca să ne păstreze nouă patria aceasta. Oare ce ar zice ei când ar vedea că strănepoţii lor sunt aşa de mici la suflet încât nu voiesc a jertfi pentru viitorul ferice al naţiei nici măcar o deşartă ambiţie, un netrebnic egoism?” (Episcopul Melchisedec Ștefănescu)

Marea Unire în amintirea contemporanilor și a presei vremii

„Măreaţă zi, înălţătoare zi de 1 decembrie, ai sosit în sfârșit ca să pui capăt robiei şi să începi ziua istoriei românilor liberi.”

Marea Unire văzută prin ochii unui jurnalist sas

„Poporul român este departe de a voi să se răzbune pentru crimele comise împotriva sa şi de a asupri popoarele neromâneşti din noul Stat. Dimpotrivă, el vrea să le acorde deplină libertate culturală şi, împreună cu acestea, să organizeze Statul cel nou.”

Regele Ferdinand și Regina Maria despre Marea Unire

„Strălucitoare este ziua zilelor, când după atâta suferinţă şi aşa de multe jertfe, suntem pentru totdeauna cu toţii laolaltă, înfăptuind astfel visul de veacuri, visul de aur al românilor”.

Rolul Unirii în istoria Bisericii Ortodoxe Române

Proclamarea solemnă a Unirii, la 1 Decembrie 1918, a fost privită de Biserica Ortodoxă Română drept „ziua învierii” obştii româneşti în România Mare.

Pagini