Documentar
 

Vechile odoare ale Mănăstirii Horaița
O interpretare a Icoanei Schimbării la Față
Postul ne face asemenea îngerilor
Preacinstirea Născătoarei de Dumnezeu în Ortodoxie
„Unirea este agonisirea scumpă a poporului român” (Patriarhul Teoctist)

Vechile odoare ale Mănăstirii Horaița

Izolată în munţi, Mănăstirea Horaiţa nu a avut şansa altor mănăstiri nemţene, spre care s-au îndreptat succesiv daniile domnitorilor, boierilor sau ierarhilor. Zestrea ei de icoane, cruci, sfinte vase și cărţi de valoare a fost mai mică decât aceea a mănăstirilor din jur, şi mai ales tardivă.

O interpretare a Icoanei Schimbării la Față

Icoana Schimbării la Față reprezintă pentru teologia ortodoxă punctul cheie în privința privirii și vederii chipului lui Dumnezeu. Lumina care le-a apărut apostolilor reprezintă expresia Luminii dumnezeieşti, a slavei eterne necreate precum și identificarea celor două firi ale lui Hristos: cea divină și cea umană. 

Postul ne face asemenea îngerilor

Cea mai bună sinteză a învăţăturilor despre post o găsim la Sfântul Vasile cel Mare care zice: „Dacă lumea ar posti, nu s-ar mai face arme, n-ar mai fi războaie, tribunale şi închisori. Postul i-ar ajuta pe toţi să se înfrâneze, nu numai de la mâncare, ci să izgonească iubirea de arginţi, lăcomia şi orice vicleşug. Postul ne face asemenea cu îngerii”.

Preacinstirea Născătoarei de Dumnezeu în Ortodoxie

După o veche tradiție, primele icoane cu chipul Maicii Domnului ar fi fost făcute de către Sfântul Evanghelist Luca, care a trăit o vreme în preajma Născătoarei de Dumnezeu. Se obișnuiește ca, în situații deosebite, icoana Maicii Domnului să fie purtată în procesiune de către clerici și credincioși, prilej cu care se cere ajutorul ei nemijlocit.

„Unirea este agonisirea scumpă a poporului român” (Patriarhul Teoctist)

Este de la sine înţeles că Unirea a fost rodul tuturor iniţiativelor şi eforturilor depuse de secole de către întregul popor român.

Patriarhul Teoctist - momente importante din perioada în care a fost Mitropolit al Moldovei şi Sucevei (1977-1986)

În urmă cu 11 ani, pe 30 iulie, Patriarhul Teoctist se muta la cele veșnice, după aproape un secol de viață închinată Domnului și slujirii Bisericii Sale. Să rememorăm împreună frânturi din timpul în care a fost Mitropolit al Moldovei şi Sucevei (1977-1986).

Ce ne spun Sfinții Români din biserica nouă a Mănăstirii Pângăraţi?

În lăcașul de rugăciune al Mănăstirii Pângărați, toți sfinții pictați au ceva să-ți spună, fiecare în parte. Iar dacă îți faci timp câteva minute să-i asculți, citindu-le învățătura, cu siguranță vei pleca mai bogat sufletește. Iată ce zice Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec: „Viaţa fără cuvânt mai mult foloseşte decât cuvântul fără viaţă. Căci viaţa chiar şi în tăcere foloseşte, iar cuvântul, chiar şi strigând, supără. Dar dacă cuvântul şi viaţa se vor întâlni, fac o icoană a toată înţelepciunea”.

80 ani de la moartea Reginei Maria a României

Regina Maria a României a trecut la cele veșnice în 18 iulie 1938, la castelul Pelișor din Sinaia.

Necropola Sturzeștilor, la umbra bisericii de la Miclăușeni

La nord de biserica Mănăstirii Miclăușeni se află cimitirul familiei Sturza, în care generații de-a rândul își dorm somnul cel de veci. Unsprezece morminte, dispuse pe trei rânduri. Unul dintre ele este al Ecaterinei Cantacuzino, născută Sturza, donatoarea domeniului Miclăușeni. Mormintele sunt decorate cu plăci din marmură, cu sculpturi și motive florale, cruci în medalioane și heruvimi.

Activitatea cărturărească a vechilor călugărilor de la Bisericani

Stareții de la Bisericani și o parte dintre călugări erau oameni cu o cultură deosebită, având legături strânse cu marile centre culturale și spirituale ale Ortodoxiei. Pe unii îi întâlnim trimiși ca soli la curțile de la Viena, Sankt Petersburg ori Constantinopol. Tot de aici s-au ridicat călugărul Misail ‒ cel care a continuat „Cronica Moldovei”, Pahomie ‒ Mitropolit de Kiev, Mitrofan al Buzăului, vestit tipograf și traducător al Bibliei lui Ștefan Cantacuzino din 1688.

Pagini