Documentar
 

Sfintele moaşte de la Mănăstirea Pângăraţi
Dragostea Sfântului Ștefan cel Mare față de Mănăstirea Tazlău
Venirea Sfintei Lumini - clipă de adevărată comuniune cu Domnul nostru Iisus Hristos
Semnificația numelui GHEORGHE
Icoana Răstignirii Domnului - reprezentare şi simboluri

Sfintele moaşte de la Mănăstirea Pângăraţi

Pe peretele din dreapta naosului bisericii mari a Pângăraților, lângă icoana Sfântului Ierarh Nicolae, sunt aşezate spre închinare într-un baldachin de lemn frumos sculptat și inscripţionat, părticele din moaştele mai multor sfinţi, atât români, cât şi din alte neamuri. 

Castelul de la Miclăușeni, școală și casă a copiilor cu handicap mintal

În anii ‘60 ai secolului trecut, la Catelul Miclăușeni au fost aduși 170 de băieți și fete cu handicap psihic, irecuperabili sau recuperabili parțial, având vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani. Cu timpul, aici au rămas doar fete, în număr de 120 în momentul desființării școlii.

Dragostea Sfântului Ștefan cel Mare față de Mănăstirea Tazlău

În documente, Voievodul Ștefan numește în mod repetat Mănăstirea de la Tazlău „a noastră”, fapt ce reprezintă o întărire a autorității și o recunoaștere a acestei mănăstiri față de vecinii proprietăților mănăstirești, cât și față de alte mănăstiri, dar și confirmarea faptului că biserica, cu posesiunile ei, aparține Mușatinilor, ctitorie a bunicului său, Alexandru.

Venirea Sfintei Lumini - clipă de adevărată comuniune cu Domnul nostru Iisus Hristos

Credincioșii își dau unul altuia Lumina și într-o clipă mulțimea devine o flacără imensă. Câteva clipe Lumina își menține caracterul divin și nu arde. Credincioșii o primesc ca pe o binecuvântare, o ating de fețele lor, își ating rănile și mulți sunt bolnavi a căror neputințe și dureri se vindecă în clipele acelea.

Semnificația numelui GHEORGHE

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai preţuiţi sfinţi. De neam bun, a îmbrăţişat de tânăr carierea armelor, distingându-se repede prin curajul şi abilităţile sale. În timpul prigoanei creştinilor, Sfântul şi-a mărturisit şi el cu tărie credinţa şi, după ameninţări şi torturi, a fost executat din porunca aceluiaşi împărat pe care îl servise în lupte şi războaie.

Icoana Răstignirii Domnului - reprezentare şi simboluri

Reprezentări ale Crucii lui Hristos sunt cunoscute încă din prima eră creștină. La început se făceau reprezentări decorative ale Crucii (fără Cel răstignit) în absidele catacombelor și mai apoi ale bisericilor. Pe la sfârșitul secolului al IV-lea, Prudentius a vorbit despre o scenă a Răstignirii într-unul dintre poemele sale. La British Museum se află o compoziție bine dezvoltată a Răstignirii, pictată pe un os de fildeș, reprezentare ce este datată în secolul al V-lea. În secolul următor găsim aceeași scenă înfățișată pe ușa din lemn de chiparos de la Basilica „Santa Sabina” din Roma.

Originea şi tradiţiile oului de Paşti

Riturile de primăvară sunt la originea ouălor de Paşti, spun cercetătorii. Aceste rituri au fost creştinate şi umplute de semnificaţie teologică creştină.

Pictura din biserica Mănăstirii Horaița ‒ o invitație în Cer

O horă de heruvimi încadrează întreaga catapeteasmă a bisericii de la Horaița într-un semicerc alungit. Îngerii de toate rangurile o însoțesc într-o cântare tainică, izvorâtă din miezul Sfintei Liturghii. La patru metri deasupra ușilor împărătești se află amvonul, nemaiîntâlnit în acest loc în vreo altă biserică din România și din lume.

Care este semnificația fiecărei zile din Săptămâna Sfintelor Pătimiri?

În timpul Săptămânii Patimilor ne reamintim și retrăim ultimele zile din viața Mântuitorului, cu întreaga lor tensiune și dramă lăuntrică. În această săptămână, fiecare zi are un înțeles și un mesaj foarte clar și adânc.

Rolul Unirii în istoria Bisericii Ortodoxe Române

Proclamarea solemnă a Unirii, la 1 Decembrie 1918, a fost privită de Biserica Ortodoxă Română drept „ziua învierii” obştii româneşti în România Mare.

Pagini