Creşterea copiilor

Tu îți asculți copilul? Cea mai duhovnicească formă de iubire este ascultarea
Studiile – mai importante decât educația?
(VIDEO) Facerea lumii, pe înțelesul copiilor
„Copilul nostru deja citește. Dar al vostru?”
Rugby-ul și copiii ne învață să facem echipă cu Hristos

Tu îți asculți copilul? Cea mai duhovnicească formă de iubire este ascultarea

Mulţi copii au probleme emoţionale, au probleme de comportament, pentru că nu se simt iubiţi de părinţi. Şi în ce constă această lipsă de iubire? În primul rând, în faptul că nu sunt ascultaţi, uneori nici măcar auziţi, când spun lucruri părinţilor. O mamă poate să spună (fără să înțeleagă cât rău provoacă): „Acum am treabă, lasă, vino mai încolo, du-te şi te uită la televizor...”. Sau: „Iar îmi spui toate prostiile? Mai bine spune-mi ce note ai luat astăzi”.

Studiile – mai importante decât educația?

Dacă părinţii ar dori să le ofere copiilor o instruire demnă doar pentru ei, aceasta ar fi deja foarte bine. Dar, de cele mai multe ori, instruirea într-o instituţie de învăţământ se face doar pentru a primi diploma. 

(VIDEO) Facerea lumii, pe înțelesul copiilor

Ilustrații realizate de Gabriel Poenaru și Dionis Spătaru pentru „Cartea Genezei”, apărută la Editura Doxologia: https://edituradoxologia.ro/cartea-genezei.

„Copilul nostru deja citește. Dar al vostru?”

Părinții încep învățătura cu ei devreme, așteaptă de la ei performanțe, îi compară cu alți copii de aceiași vârstă − și încă e bine dacă mama încearcă să-l învețe pe copil acasă, într-o ambianță liniștită, cititul și socotitul. Dacă nu merge, se satură repede să se „lupte” cu el și se lasă păgubașă. Acum însă copiii mici de tot sunt duși la lecții de grup, și asta este deja cu totul altceva: o ambianță străină, o doamnă străină care predă, efectul de grup – toate acestea fac să crească însemnătatea lecțiilor. 

Rugby-ul și copiii ne învață să facem echipă cu Hristos

Oare vom învăța că nu scorul este cel care contează în pastorație, ci fiecare om implicat în mântuire? Fiecare om căzut ori ridicat, bun ori mai puțin bun - angajat cu trup și suflet în încercarea de a face echipă cu Hristos, Capul Bisericii? 

Un copil, când învață să se roage, învață ce-i bucuria

După ritmul respiraţiei ne dăm seama de sănătatea trupului. Cât de mare este teama părinţilor atunci când copilul începe să respire greu şi este ameninţat de sufocare (ca boală)... Dar cel mai mult ne vom teme de lipsa sau încetarea respiraţiei duhovniceşti, care se numeşte rugăciune.

Creșterea copiilor cu un comportament mai dificil

Părinţii care au copii dificili să nu se pună împotriva lor, ci a diavolului care se află în spatele acţiunilor lor rele. Şi nu putem lupta cu diavolul decât atunci când devenim noi înşine sfinţi.

Să nu le facem mereu observaţie copiilor noştri, ci să le oferim exemplul cel bun prin noi înşine

Nu trebuie să le facem mereu observaţie copiilor noştri, ci să le oferim exemplul cel bun prin noi înşine.

Dragostea dintre părinți – temelia educației copiilor

Copiii noştri nu au avut televizor, şi a fost bine aşa. Acum, strănepotul meu se uită la desene animate. Ce vede el acolo? Ce aude? Ce comportament îşi însuşeşte? Eroii desenelor animate sar şi se agită tot timpul, iar copilul copiază toate acestea, este influenţat de maniera în care vorbesc ei, şi atunci apar probleme în educaţie: în faţa ochilor copilului este nu numai exemplul pozitiv al părinţilor, ci şi cel negativ al poveştilor de la televizor.

Rugăciunea mamei merge direct la inima copilului

Cele mai multe sfaturi și critici fac o mare rană copiilor. Nu este nevoie să spună multe copiilor. Cuvintele dăunează urechilor, dar rugăciunea merge direct la inimă.

Pagini