Editorialiștii Bisericii

Hristos se înalță, ridicând la cer firea noastră
Virtutea este mai presus decât minunea!
Cum va arăta păcătosul la Judecata de Apoi?
Cu rugăciune și credință, izgonim lucrarea vrăjmașului din viața noastră
E de preferat să eşuezi ca mirean, decât ca monah

Hristos se înalță, ridicând la cer firea noastră

Astăzi, nu numai că ni s-a confirmat că suntem posesorii raiului, ci am pătruns chiar în înălțimile cerurilor, întru Hristos; am câștigat lucruri mai mărețe prin harul de negrăit al lui Hristos, decât cele pe care le pierdusem prin invidia diavolului.

Virtutea este mai presus decât minunea!

Sfinții sunt acei care au credință dreaptă și viață curată, chiar de nu săvârșesc semne, chiar de nu izgonesc duhurile necurate, după cum despre Sfântul Ioan, cel mai mare dintre toți cei născuți din femei, nu se pomenește nicăieri că ar fi făcut semne!

Cum va arăta păcătosul la Judecata de Apoi?

Primăvara a adus viaţă, îmbrăcăminte nouă şi podoabe pentru toată împărăţia plantelor. Unele rămân însă tot în golătatea şi urâciunea cea de iarnă. Pentru ce? Pentru că întru ele s-a stins viaţa lăuntrică, s-a pierdut putinţa de a primi hrană, de a respira aer şi a-şi pune în mişcare sevele lor. Iată, deci, icoana adevărată a omului păcătos, care ne arată cum va fi acesta în Ziua Învierii obşteşti!

Cu rugăciune și credință, izgonim lucrarea vrăjmașului din viața noastră

Să nu ne tulburăm din cauza ispitelor, nici să nu ne minunăm de îndrăzneala diavolului, ci stăruind în credinţă şi în rugăciune fierbinte şi împărtăşindu-ne de ajutorul de sus, să izgonim lucrarea vrăjmașului din viața noastră.

E de preferat să eşuezi ca mirean, decât ca monah

Părintele susţinea că nu este corect ca rugăciunile în biserică să fie făcute neglijent. Monahii nu trebuie să rostească „Doamne, miluieşte!” în grabă şi cu nepăsare. 

Cum pot unii oameni să ierte totul?

În sufletul care stă sub înrâurirea lui Dumnezeu, chiar dacă s-ar întâmpla să se producă vreo supărare, totuşi legătura dragostei nu se desface dintr-însul.

Cum lucrează Harul?

Mai întâi cu dumnezeiască cuviinţă harul trezeşte conştiinţa.

Fericiţi sunt cei care-şi păstrează trupul curat!

Numele fecioriei este curăţie şi uşurare trupului, bună mireasmă curată şi cort purtător de Dumnezeu.

Iubeşte pe cel căzut şi păcătos, câtă nevoie are de tine!

Nu-i aşa că faţă de trupul bolnav avem mai multă grijă şi gingăşie, decât atunci când este sănătos? Ei bine, să ştiţi că şi aceşti nefericiţi, pe care noi îi socotim nişte lepădaţi, aceşti criminali au şi ei inimă omenească, îi mustră conştiinţa, se chinuie. „Cum aşa”, veţi întreba, „suntem datori să îi iubim şi pe ăştia?” Da, tocmai cu ei trebuie să fim mai atenţi, tocmai faţă de ei trebuie să avem cât mai mult tact în cuvinte, fiindcă ei sunt grav bolnavi cu duhul.

În Biserică, iubirea lui Dumnezeu se face cunoscută prin Duhul Sfânt

Nimeni nu cunoaşte de la sine ce este iubirea lui Dumnezeu, dacă nu-L învaţă Duhul Sfânt; dar în Biserica noastră iubirea lui Dumnezeu se face cunoscută prin Duhul Sfânt şi de aceea vorbim despre ea.

Pagini