Căsătorie
 

Care sunt semnele dependenței în dragoste?
Cum să ne alegem perechea potrivită
Cum se cuvine să se pregătească tinerii pentru căsătorie?
Cum și-a creștinat Sfânta Lidia întreaga familie ‒ „Toate le pot întru Hristos, Cel Care mă întăreşte”
Soția care și-a cucerit soțul prin răbdare și blândețe

Care sunt semnele dependenței în dragoste?

Omul dependent se așteaptă ca „dragostea” lui să-l facă fericit. În realitate, nimeni în afară de tine însuți nu te poate face fericit sau nefericit. De fapt, omul dependent nu-și găsește fericirea în relația de cuplu. În cea mai mare parte a timpului îl chinuie neliniștea, temerile, îndoielile, gelozia, ciuda față de omul „iubit”. După cum îl arată numele, el depinde de fiecare privire a celui „iubit”, de fiecare cuvânt, de tonul lui.

Cum să ne alegem perechea potrivită

Toate trebuie cercetate şi puse la încercare, nu lăsate la voia întâmplării, fiindcă nunta este sfântă şi căsnicia evlavioasă e viaţă sfântă. 

Cum se cuvine să se pregătească tinerii pentru căsătorie?

Să ne gândim că nunta este cea mai veche Taină a Bisericii, întemeiată de Dumnezeu încă din Rai. Ea stă la temelia familiei, a lumii întregi... Tăria familiei depinde şi de respectarea principiilor morale ale Bisericii noastre. Tinerii trebuie pregătiţi pentru viaţa de familie încă din copilărie. Preotul, naşul de botez şi părinţii au în viaţa tinerilor cel mai mare rol şi răspundere.

Cum și-a creștinat Sfânta Lidia întreaga familie ‒ „Toate le pot întru Hristos, Cel Care mă întăreşte”

Astăzi, unii dintre noi, care ne-am dedicat misiunii creștine, purtăm o mască ce îi îndeamnă pe oameni să ne aclame, să ne felicite pentru munca pe care o facem și pentru prinosul nostru. În antiteză cu aceștia, familia noastră nu este provocată, nici măcar încântată de munca și sacrificiul nostru pentru semenul nostru. De ce? Pentru că omul cu mască nu poate să-și convingă și să-și cucerească propria familie. Nu face din sinele său un exemplu pentru a fi imitat, ci pentru a fi evitat, iar acest lucru are ca rezultat de multe ori faptul că noi devenim spini în relația familiei noastre cu Dumnezeu.

Soția care și-a cucerit soțul prin răbdare și blândețe

Vaso și Taki s-au căsătorit de tineri, Vaso era o femeie bună și pioasă, în timp ce Taki, deși era și el un om bun, nu era apropiat de biserică.

Chiar și gândul te poate transforma într-un partener infidel

Pentru a lupta cu păcatul, trebuie să-i spunem neapărat pe nume; să nu numim păcatul acesta dragoste, ci patimă. Aşa vom putea lupta mai uşor împotriva lui.

Soţul şi soţia trebuie să aparţină doar unul altuia

Soţul şi soţia pot să aparţină doar unul altuia – şi aceasta este nu numai o cerinţă a moralei sociale, care ocroteşte căminul familial, ci şi o taină imperioasă şi profundă, care este pătrunsă în căsnicie. Apropierea sexuală nu numai că nu poate fi separată de alte moduri ale unirii dintre soţi, ci ea însăşi creează şi formează deplina integritate a tuturor relaţiilor reciproce dintre aceştia.

Ai grijă, mulți vor doar puțină „carne”! ‒ scrisoarea Maicii Gavrilia către o fată a zilelor noastre

Ai grijă! – până va veni vremea când vei fi sigură de dragostea pe care tu şi alesul inimii tale o aveţi unul pentru celălalt. Nu te pripi! Sunt mulţi care îşi doresc doar puţină „carne”, poate pentru că ei înşişi nu au mai mult de oferit. Atunci când un tânăr te va iubi cu adevărat, îţi va iubi sufletul; şi tu îl vei iubi pe al lui. Apoi, nu vei mai avea nevoie de nimic. Pentru că amândoi veţi simţi că legătura dintre voi este sfântă, pe măsură ce vă veţi cunoaşte unul pe celălalt. 

Răceala dintre soţi este consecinţa păcatelor

Iubirea nu are nici început, nici sfârşit, există deodată cu Dumnezeu. Deci, ca să fie depășită această răceală, trebuie să fie dusă o viaţă creştinească.

Viața noastră de familie poate fi Raiul pe pământ

În căsnicie trebuie să procedezi în aşa fel încât să-ţi fie bine nu numai ţie, ci tuturor membrilor familiei, să ajuţi, să sprijini, să dai dovadă de compasiune. Viaţa noastră de familie va deveni atunci Raiul pe pământ, dar putem cu uşurinţă s-o transformăm în iad, dacă ne gândim numai la noi înşine.

Pagini