Reportaj
 

(Video) Socializare și distracție în Tabăra de la Lețcani
Biserica Mănăstirii Războieni, prin ochii pelerinului
Pe urmele Sfântului Chiriac de la Tazlău
Icoana mamei - amintirile părintelui Petroniu Tănase despre cea care i-a dat viață
„Monahul Nicandru de la Pângărați accepta orice dojană și se smerea la toate”

(Video) Socializare și distracție în Tabăra de la Lețcani

„Tabăra din pridvorul satului”, organizată de către Departamentul de Misiune pentru Tineret al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei prin Asociația Tineretul Ortodox Român, filiala Iași, face verile mai frumoasa pentru tinerii din parohiile cu posibiltăți materiale reduse. 

Biserica Mănăstirii Războieni, prin ochii pelerinului

Am ajuns, în miez de vară, la unul dintre cele mai tulburătoare aşezăminte monahale ale neamului românesc. Ridicată de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare la două decenii de la bătălia de la Valea Albă, biserica Mănăstirii Războieni stă mărturie și astăzi, ca un mausoleu izvorât din zbuciumul unei dureroase suferinţe.

Pe urmele Sfântului Chiriac de la Tazlău

Sfântul Chiriac știa despre problema ce amenința în acea vreme pe credincioșii din Ardeal: uniația. Și fiindcă pe atunci cărțile circulau foarte greu, el, care era și sihastru, și copist, transcria cărți religioase și le trimitea celor din Ardeal, prin intermediul ciobanilor care treceau prin aceste ținuturi cu transhumanța. Ei aduceau știri Sfântului Chiriac și duceau și cărțile care se copiau aici, la Tazlău. Se spune că pe mulți i-ar fi întors astfel la dreapta credință.

Icoana mamei - amintirile părintelui Petroniu Tănase despre cea care i-a dat viață

Era gospodină neîntrecută. Ea torcea, ea ţesea. Ne făcea singură toată îmbrăcămintea: cămăşi, sumane, opinci, precum şi ţoalele şi aşternuturile din casă. Ea la vite, ea la ogor; până au crescut copiii mari, ea la toate. A avut de crescut opt copii, şase fete şi doi băieţi, şi ne-a crescut cu frică de Dumnezeu, cu respect faţă de oameni şi cu cinste. Nu cruţa băţul când nu eram în rânduială.

„Monahul Nicandru de la Pângărați accepta orice dojană și se smerea la toate”

La umbra zidului vechi din incinta Mănăstirii Pângărați odihnesc, într-un șir de morminte, rămășițele pământești ale celor ce s-au nevoit aici. Acestea sunt împodobite de flori gingașe și colorate, îngrijite cu migală. Noaptea, la crucile de lemn ce stau la căpătâi s-aprind lumânările din felinare, pâlpâind până ce se mijește de ziuă. 

Comoara Părintelui Teofil de la Pângărați

Lacrimi şi taine. Dureri şi poate bucurii. Toate strânse în căuşul unui suflet şi îmbibate în nişte batiste, păstrate astăzi cu sfinţenie de părinţii mănăstirii: comoara vrednicului de pomenire Părintele Teofil de la Pângărați.

Rețete de brânzeturi preparate la Mănăstirea Miclăușeni

La Mănăstirea Miclăușeni, cașcavalul se prepară o dată la câteva luni, de obicei în preajma marilor sărbători: la Paști, pentru Înălțare sau Pogorârea Duhului Sfânt, la Crăciun și o dată pe vară, în preajma Adormirii Maicii Domnului. Într-o anexă a bucătăriei, maicile Emanuela și Chiriachi începuseră deja pregătirea lui.

Lumină și culoare în atelierul de pictură de la Miclăușeni

În atelierul de pictură al Mănăstirii Miclăușeni lucrează șase maici, coordonate de maica stareță, stavrofora Mihaela Stroescu. Aici se pictează îndeosebi catapetesme pentru biserici din țară și din străinătate.

Icoanele brodate de la Miclăușeni

La atelierele de la Miclăușeni, bedernițele sunt împodobite cu icoane brodate manual, un meșteșug mai greu decât pictura, după cum remarcă maica stareță, stavrofora Mihaela Stroescu. În rândurile ce urmează, vom afla cum se realizează acest tip de icoane și care este specificul atelierului de broderie şi croitorie al acestei mănăstiri.

Cum se fac prescurile la Mănăstirea Miclăușeni

„Doamne, sfântul Tău Cuvânt / Este, pe acest pământ, / Aluat pe care-l pui / În făina gândului / Să îl faci ca să dospească / Dospitura cea cerească. / Tu, Care toate le poți, / Pentru toate, pentru toți, / Pune-n mine aluat, / Să-l dospesc neîncetat / Și cuvântul Tău cel Sfânt / În covată să-l frământ / Și-n cuptorul cel de foc / Al durerilor să-l coc / Și să fac sfinte prescuri / Pentru cuminecături.”

Pagini