Interviu
 

Cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni din Moldova
Ieromonahul Alexandru: „Suferința dovedește tăria credinței”
Să participăm la Denii!
Dialog despre post cu un călugăr din Sfântul Munte
Cum se pictează o icoană în atelierul Mănăstirii Bistrița?

Cele mai cunoscute icoane făcătoare de minuni din Moldova

Am poposit adesea, în genunchi, în fața lor pentru o rugăciune de taină, așezându-ne pe locul unde și voievozii au îngenuncheat cândva. Dar noi nu știam. Ne vedeam doar durerea proprie, înfiptă ca un ac sângerând în prezentul nostru. Am căutat privirea Maicii cea Înțelegătoare și mânuțele Pruncului, ce se întindeau spre noi să ne mângâie, parcă. Le-am privit chipurile cu ochi simpli, neștiutori, așteptând un răspuns. Părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița, ne vorbește despre icoanele făcătoare de minuni, cele mai cunoscute în Moldova.

Ieromonahul Alexandru: „Suferința dovedește tăria credinței”

„Să lăsăm suferința să ne schimbe așa cum l-a schimbat pe Sfântul Ioan Evanghelistul lângă Cruce și așa cum se întâmplă cu toți bolnavii de cancer care suferă mucenicește, iar roadele... noi prea puțin le vedem. Și pe martirii noștri din închisori îi privim ca oameni ai durerii și ai suferinței, dar ei acum strălucesc în Cer, încât e mai mare bucuria că au îndurat toate pentru dragostea lui Hristos”, spune ieromonahul Alexandru de la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași.

Să participăm la Denii!

Fiecare dintre aceste denii care se săvârşesc în această săptămână ne pune înainte, prin evanghelia sau evangheliile care se lecturează în cadrul ei, învăţături deosebite de smerenie şi pocăinţă. Semnificaţia zilelor din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ne-o explică Arhimandritul Arsenie Butnaru, stareţul Mănăstirii Vlădiceni, judeţul Iaşi. 

Alexandra Nadane, despre „Marşul pentru viaţă”: „Nu milităm pentru interzicerea avortului, ci pentru schimbarea inimilor oamenilor și forme practice de ajutor”

Alexandra Nadane, cea care şi-a dedicat aproape întreaga viaţă acestei cauze, a vorbit despre scopul adevărat al „Marşului pentru viaţă” şi despre mesajul pe care această acţiune îl transmite societăţii contemporane. „Nu milităm pentru interzicerea avortului, ci pentru schimbarea inimilor oamenilor și forme practice de ajutor”, spune Alexandra Nadane, preşedintele Asociaţiei „Studenţi pentru viaţă”, organizatorul marşului.

Dialog despre post cu un călugăr din Sfântul Munte

Să nu uităm că postul este mai întâi de toate să flămânzim după Dumnezeu.

Cum se pictează o icoană în atelierul Mănăstirii Bistrița?

„Ceea ce-mi place mie este că Părintele stareț nu mă grăbește, fiindcă sfinția sa înțelege cu adevărat ce înseamnă și ce presupune să pictezi o icoană. Dacă cineva ți-ar spune în fiecare zi: «Dar n-ai terminat-o încă?», ți-ar produce o stare de încordare și tu nu mai pui suflet și rugăciune în pictura ta. Avea Părintele Cleopa o vorbă: «Văruit pe necârpit, bogdaproste c-am gătit». Dar nu-i așa. Că nu mai scoți artă”, afirmă ieromonahul Vichentie, iconarul de la Mănăstirea Bistrița.

„În icoană, simbolul leagă creatul cu necreatul, pământul cu cerul”

„Cât timp se vor picta icoane, e imperativ ca pictorul să cunoască viața sfântului respectiv și, în momentul când îl pictează, să se gândească la viața lui și să i se roage, ca să-l ajute harul lui Dumnezeu să picteze chipul sfântului respectiv. Deci pictorul este consacrat pentru că are talent și pentru că știe teologie, iar dacă știe teologie, știe să se roage”, afirmă Părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița.

„Nu mă lăsa, Doamne, să cad din braţele Tale!” - de vorbă cu doamna Aspazia Oţel Petrescu

Preasfinţitul Macarie Drăgoi, Episcopul Europei de Nord, a stat de vorbă cu scriitoarea Aspazia Oţel Petrescu (n. 1923) – autoarea volumelor de memorii Strigat‑am către Tine, Doamne (2000; reed. 2006, cu titlul Doamne, strigat‑am!) şi Adusu‑mi‑am aminte (2007) – despre pătimirile acesteia timp de 14 ani în temniţele comuniste din România (Mislea, Dumbrăveni, Miercurea Ciuc, Jilava, Botoşani, Arad).

„Cine a strigat-o pe Maica Domnului, i-o fost bine!”

„Pe Maica Domnului să n-o lași, măcar de-acum înainte, că Ea este foarte milostivă. Ea și pe omul care a greșit l-o scos. Și noi, cam așa suntem toți, ca niște tâlhari”, îmi spune maica Serafima de la Războieni ținându-mi strâns mâna în palmele sale moi. Privirea sa caldă și vioaie a mângâiat și a însuflețit de-a lungul anilor mii de suflete întristate care au descoperit în cuvioșia sa chipul maicii eterne a neamului românesc. 

De vorbă cu maica Singlitichia de la Miclăușeni

La ceas târziu, lângă micul lac cu nuferi și pești din incinta Mănăstirii Miclăușeni e liniște. Doar țârâitul greierilor se simte din iarba umedă, iar stelele se-aprind una câte una, oglindindu-se în apa limpede. Se apropie maica Singlitichia, așezându-mi-se alături. „Știi ce le-a răspuns Părintele Sofian Boghiu unor intelectuali care l-au întrebat ce este smerenia? Deși se așteptau la un răspuns sofisticat din Sfinții Părinții, părintele i-a surprins, spunându-le: Smerenia este bun simț”.

Pagini