persecuția creștinilor

Sfântul Mucenic Pevsip și cei împreună cu el ‒ drumul spre sfințenie

Cei trei visaseră cu o noapte înainte lucruri care acum începeau să capete sens. Pevsip a visat cum bunica lui îl îndemna să bea laptele mântuitor, Elasip auzise cum Cineva cu mare strălucire i-a spus din Cer că va lua cununa biruinței, iar Mesip văzuse cum toți cei trei erau răscumpărați din legăturile robiei, pentru rugăciunile bunicii. Și învățându-i Sfântul Benign dreapta credință, i-a botezat, ajungând toți să ia cununa muceniciei.

Sfinții Mucenici Ermil și Stratonic ‒ drumul spre sfințenie

Slujind ca diacon, Sfântul Ermil a fost prins de ostașii Împăratului Liciniu și chinuit îndelung, pentru a se lepăda de Hristos și a sluji zeilor. Dar Ermil Îl iubea atât de mult pe Dumnezeu, încât îngerii îi vorbeau și îl întăreau să pătimească, iar tăria lui i-a înmuiat inima lui Stratonic, străjerul temniței, încât au ales amândoi să moară pentru Împărăția cea veșnică și să nu țină seama de durerile și ademenirile la care au fost supuși.

Sfântul Mucenic Polieuct ‒ drumul spre sfințenie

Necredincioșii priveau cum Sfântul Polieuct se îndreaptă cu așa o bucurie spre moarte, încât mulți dintre ei au început să creadă în Dumnezeu. Și pășea sfântul de parcă avea alături un om cu care vorbea, dar pe care nimeni în afară de el nu putea să îl vadă. După ce și-a luat rămas bun de la Nearh, cel care îl făcuse să părăsească slujirea zeilor, și-a plecat capul sub sabie, fiind botezat chiar în propriul său sânge.

Sfântul Mucenic Gordie ‒ drumul spre sfințenie

Sfântului Mucenic Gordie i s-a descoperit Dumnezeu, făcându-i mari daruri și deslușindu-i taine, căci el lupta acum pentru viața cea veșnică, postind și rugându-se, fără să se împiedice de foamea care-l chinuia sau de greutățile pustiei.

Sfinţii Mucenici Tit şi Gordian, propovăduitori şi apărători ai credinţei ortodoxe în Dacia Pontică

Episcopul Tit a fost protector şi părinte sufletesc al multor sfinţi martiri autohtoni şi din întreg Imperiul Roman, exilaţi la Gurile Dunării şi apoi martirizaţi aici de către împăraţii Diocleţian, Galeriu şi Liciniu, până în anul 323. Pârât fiind la împăratul Liciniu, însuşi Fericitul Episcop Tit a fost prins, chinuit şi înecat în Marea Neagră la 3 ianuarie, când i se face şi pomenirea. Sfintele sale moaşte au fost luate şi îngropate de ucenici la Tomis.

Sfântul Mare Mucenic Sava, un martir al adevărului

Ostaşii voind să-l elibereze, el le-a răspuns: „Împliniţi porunca ce vi s-a dat. Eu văd dincolo de râu ceea ce voi nu puteţi vedea. Văd pe cei care aşteaptă să ia sufletul meu şi să-l ducă în lăcaşul slavei lui Dumnezeu...”.

Sfântul Proroc Daniel şi Sfinţii Anania, Azaria şi Misail ‒ drumul spre sfințenie

Tăindu-se capul lui Anania, a întins Azaria haina sa şi l-a primit, aşa şi Misail l-a primit pe al lui Azaria, şi Daniil pe al lui Misail, iar la urmă au tăiat şi capul lui Daniil. Se povesteşte că, după aceea, capetele s-au lipit de trupurile lor, iar îngerul Domnului a luat trupurile şi le-a dus în muntele Gheval, punându-le sub piatră. După patru sute de ani, la Învierea Domnului Iisus Hristos, au înviat şi aceştia şi s-au arătat multora, apoi iarăşi au adormit.

Sfinţii Mina, Ermoghen şi Evgraf ‒ drumul spre sfințenie

Domnul însă nu i-a lăsat, ci pe Mucenicii Mina și Ermoghen i-a vindecat şi i-a arătat înaintea împăratului şi a poporului, spre mirarea tuturor, încât un om din popor, Evgraf, s-a lepădat de zei şi L-a mărturisit pe Hristos. Împăratul a luat sabia şi, de mânie, l-a tăiat în bucăţi, şi a poruncit ca Sfinţilor Mina şi Ermoghen să le fie tăiat capul, mergând, astfel, toţi trei la Domnul pe care Îl propovăduiseră.

Sfântul Sfințit Mucenic Clement, Episcopul Romei ‒ drumul spre sfințenie

Ucenic al Sfântului Apostol Petru, Sfântul Clement a propovăduit Evanghelia și a fost ucis la porunca împăratului păgân, fiind aruncat în mare.

Sfântul Sfințit Mucenic Ciprian și Sfânta Iustina fecioara – drumul spre sfințenie

Cunoscut pentru vrăjitoriile sale cumplite, lucrând cu demonii, Sfântul Ciprian a fost întors din iadul în care se afla de către Sfânta Muceniță Iustina, după ce prin vrăjile lui nu a reușit să o despartă de Dumnezeu. Au murit amândoi uciși de către închinătorii la idoli.

Pagini