Cuvinte duhovnicești

Cu ce te mândrești tu, omule?
Celor smeriți, Dumnezeu le dă har
O cale pe care unul o pierde, iar altul o află
Milostenia, motiv de sărbătoare
Să nu lăsăm ceva din cele poruncite nouă

Cu ce te mândrești tu, omule?

Ce motiv este acesta de mândrie? Ai putere peste mulți oameni? Și la ce-ți folosește să ai putere peste mulți oameni, dacă patimile au putere asupra ta?

Celor smeriți, Dumnezeu le dă har

În felul acesta, adică prin faptele tale, prin recunoștința de care dai dovadă, dar și prin smerenie și cumpătare, Îl faci pe Domnul datornicul tău și, în același timp, câștigi dragostea și bunăvoința oamenilor, pentru că nimeni nu este mai iubit între oameni decât cel smerit.

O cale pe care unul o pierde, iar altul o află

Priviți cum se schimbă toate; astăzi ari tu pământul, mâine altul, după aceea altul și nu este nimic care să rămână neclintit. Toate se mișcă ca și cum ar merge pe o cale: unul o pierde, iar altul o află.

Milostenia, motiv de sărbătoare

Nu vor fi osândiți pentru că au furat, au desfrânat sau au săvârșit altceva din toate cele pe care nu le îngăduie Dumnezeu, ci pentru că nu au arătat grijă pentru Hristos, slujindu-le semenilor împovărați. Deci, cât mai este timp, să-L vizităm pe Hristos, să-L îngrijim, să-L îmbrăcăm, să-L adăpostim, să-L cinstim.

Să nu lăsăm ceva din cele poruncite nouă

Noi zicem că dorim Împărăția cerească, dar cu ce s-ar putea să o câștigăm nu ne îngrijim. Ci încă nicio durere nu vrem să primim și nici o osteneală nu ne dăm pentru poruncile lui Dumnezeu, iar răsplata cerească pentru nevoințe o socotim ca fiind o închipuire a minții noastre.

Să ne deschidem inima către cei neajutorați

Se cade, dar, să ne deschidem inima față de toți săracii și față de aceia care, din oricare pricină, pătimesc greu, după porunca care ne poruncește să ne bucurăm cu cei care se bucură și să plângem alături de cei care plâng.

Oricât ai avea, tot nu ești mulțumit

De ce ai lăsat lăcomia să pună stăpânire pe tine, omule? Nu știi că vei lăsa aurul și argintul tău altora, iar tu vei rămâne numai cu blesteme și păcate?

Viața omului este un dar făcut lui la creație!

Deși în Duhul Sfânt avem aceeași Viață, aceasta va avea întotdeauna pecetea personală a fiecăruia, inconfundabilă, unică! E amețitoarea taină a persoanei!

„Mântuire” înseamnă împlinirea unui dor al inimii

Suntem însetați de iubire și de pace și când vom afla Izvorul nu ne vom mai „îmbăta cu apa rece”, ci cu Apa Cea Vie, care este bucurie fără margini și fără de „valuri”.

Fără curăția inimii, postul nu va fi primit

Unii postesc ca să rămână feciorelnici; de aceea nu mănâncă și nu beau, deși flămânzesc și însetează. Acesta este un post de grad superior.

Pagini