Cuvinte duhovniceşti
 

Ne mântuim rugându-ne unii pentru alții
Războiul cu gândurile ‒ trecutul ca vină, viitorul ca spaimă, păcatul ca ispită neîncetată
Ai sănătate de fier, tinerețe și forță ‒ și totuși, nu-ți pune baza în ele
Smerenia este izvorul ascultării
Mărturisirea credinței ‒ neprețuită, asemenea vieții

Ne mântuim rugându-ne unii pentru alții

„Deci rogu-te, mai întâi de toate, să faci cereri, rugăciuni, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii” (I Timotei 2, 1).

Războiul cu gândurile ‒ trecutul ca vină, viitorul ca spaimă, păcatul ca ispită neîncetată

Vrăjmaşul, ca să nu fii liniştit, îţi dă tot felul de gânduri. Despre trecut, despre viitor, despre păcatele pe care le-ai putea face sau înșelări prin vise și vedenii care par a fi „de la Domnul”.

Ai sănătate de fier, tinerețe și forță ‒ și totuși, nu-ți pune baza în ele

Nu pune bază că azi eşti sănătos, că eşti frumos, că eşti bogat, că eşti tânăr! Astea sunt umbre şi vise. Viaţa noastră este scurtă. Foarte, foarte scurtă şi trecătoare. Să trăim aici pentru viaţa cea veşnică.

Smerenia este izvorul ascultării

Mândria este mama nesupunerii iar smerenia este izvorul ascultării. Până şi împăraţii care au prigonit pe creştini din mândrie nu voiau să se supună lui Iisus cel Răstignit, iar Sfântul Constantin cel Mare din smerenie a ascultat de poruncile Mântuitorului.

(Video) Cum să amuțim grijile și neliniștea de fiecare zi – Sfântul Paisie Aghioritul

Să începem fiecare zi cerând binecuvântarea lui Dumnezeu: Doamne, mă încredințez Ție, miluiește-mă și mă binecuvântează!

Mărturisirea credinței ‒ neprețuită, asemenea vieții

Şi în primele veacuri ale creştinismului au existat creş­tini care se botezau în ascuns, iar ceilalţi aveau im­presia că nu sunt creştini. Însă atunci când nevoia o cerea, Îl mărturiseau pe Hristos Dumnezeu.

Autosuficiența ‒ primul sâmbure al mândriei

Asupra multor oameni lumeşti aruncă momeala atracţiilor lumii şi a iubirii de cele materiale, prin mândria bogăţiei, a ostentaţiei, a dorinţelor trupeşti şi a plăcerilor. În inimile celor pentru care toate acestea nu sunt ispititoare, diavolul seamănă alte forme de mândrie, mai „elevate”. Naşte în noi mulţumirea de sine, autoîndreptăţirea şi autosuficienţa, pe care ne este aproape imposibil să le conştientizăm. Şi după ce ne întunecă mintea, înfăşurându-ne în ceaţa acestei mândrii discrete, ne duce, ca pe nişte sclavi orbi, departe de Dumnezeu. Iar noi nu bănuim nimic!

Libertatea atrage după sine și responsabilitatea

Dumnezeu nu vrea să ne aducă cu sila în Rai. Căci dacă noi am intra acolo cu răutatea în suflet, am pleca din nou ca Adam, deşi acesta nu era rău ca noi. Ba chiar de-am intra, nu în sânul lui Avraam, ci în însuşi sânul lui Iisus, L-am vinde ca şi Iuda, dacă nu ne curăţim inima de vicleşug.

Cum putem primi în inimă „rugăciunea de-un-singur-gând”

Curăţirea inimii nu înseamnă doar să eviți păcatul. Curăţirea inimii înseamnă să plece din inimă orice gând şi să se ducă în rațiunea omului. Să fie ținute în raţiune toate gândurile, adică modul în care gândește omul, iar inima să rămână fără gânduri. Numai cu un singur gând, numai cu rugăciunea. Acest lucru este extrem de important.

Dacă-i spui „da” lui Dumnezeu, nici un „nu” din trecut nu mai are putere

Unul din marile daruri pe care le avem de la Dumnezeu este cel al posibilității de a ne decide propria cale în viață. Curajul de a ne putea hotărî singuri calea pe care vrem s-o urmăm trebuie să ne însoțească ori de câte ori suntem descurajați de valurile vieții. Hotărârea de a te desprinde din monotonia în care trăiești îți oferă marea șansă de a gusta din darul libertății interioare.  

Pagini